Operatiunea "Partidul de pe locul trei": UNPR, PMP sau M10
”A fi jucător înseamnă a avea putere sau influență într-o anumită problemă. A nu fi jucător înseamnă a fi în afara buclei puterii, a nu avea influență” – notează Hedrick Smith în Jocul Puterii.
Așa cum relevă și ultimul sondaj de opinie INSCOP, principalii jucători politici PNL (42%) și PSD (35%) își vor disputa anul viitor supremația pentru câștigarea sau recâștigarea puterii, în timp ce alte partide politice (23%) se vor bate pentru a intra în bucla puterii din postura de viitor aliat pentru unul dintre cele două mari partide.
Eșecul ultimei moțiuni de cenzură, irelevanța tot mai accentuată a președintelui Klaus Iohannis atât în politica internă, cât și în politica externă, lipsa unui leadership autentic la vârful PNL și problemele interne generate de procesul de fuziune (foarte probabil PNL se va confrunta cu dezertări după stabilirea listelor de candidați pentru alegerile locale) erodează pas cu pas avansul de care se bucură astăzi liberalii în sondajele de opinie.
PSD, confruntat cu o criză de imagine generată de problemele penale ale premierului Victor Ponta și de situația juridică incertă a viitorului președinte, reușește în schimb să se mențină în sondaje, cu atât mai mult cu cât o critică reală a guvernării lipsește cu desăvârșire din partea adversarilor politici. Moțiunile de cenzură depuse de liberali nu au avut nici un impact public, temele abordate fiind cu totul altele decât cele care țin de actul guvernării și care s-ar fi putut regăsi și pe agenda cetățeanului – este indusă subliminal ideea că avem de-a face cu o bună guvernare – iar probleme penale ale liderilor PSD nu au de-a face cu presupuse acte de corupție comise în timpul exercitării mandatului, ci cu acte comise în trecut, în calitate de persoane private (Ponta) sau în calitate de lider politic (Dragnea) – este indusă subliminal ideea că guvernarea PSD este una cinstită, atâta timp cât cetățeanul nu a fost afectat imediat și în mod direct.
Până la alegerile parlamentare mai este, însă, doar un an de zile (anul viitor la acestă dată România se va afla în plină campanie electorală), iar până la alegerile locale au mai rămas doar câteva luni și devine tot mai evident faptul că niciunul dintre cei doi mari jucători nu vor reuși să obțină de unul singur majoritatea parlamentară necesară pentru a desemna primul ministru. Partidul care va ocupa locul trei devine unul extrem de important în ecuația puterii. Astfel, formațiunea politică care va reuși să smulgă un procent cât mai mare, din cele 23% rămase neadjudecate în totaliate, va intra în bucla puterii și va face jocurile alături de unul din marile partide.
Marii jucătorii – PSD și PNL – vor fi la rândul lor extrem de interesați să propulseze pe locul trei un partid politic considerat dezirabil pentru a forma o alianță politică și să blocheze accesul partidelor considerate indezirabile.
Majoritatea parlamentară vizată de PSD și PNL
PSD are nevoie de o majoritate suficient de confortabilă care să-i permită să propună primul-ministru și să asigure trecerea lejeră a proiectelor de lege în Parlament. Pierderea funcției prezidențiale i-a eliberat temporar de presiunea marilor schimbări în societate, astfel că social-democrații vor miza pe modestie în viitoare campanie electorală și nu vor veni în fața electoratului cu promisiuni foarte mari. Campania se va axa în principal pe popularizarea măsurilor guvernamentale și pe continuare proiectelor începute deja. Votul cerut va fi pentru continuitate și împotriva revenirii la putere a celor care au tăiat pensiile și salariile (o campanie similară cu cea desfășurată de Partidul Laburist în anul 2001).
În schimb, liberalii și Klaus Iohannis au nevoie de o majoritate pentru revizuirea Constituției. Pentru realizarea proiectelor și promisiunilor faraonice precum Programul de Guvernare al PNL, care prevede nici mai mult nici mai puțin decât ”Reclădirea Națională”, dar și revizuirea Constituției, un obiectiv fundamental pentru Iohannis, fără de care cu greu se mai poate prezenta la alegerile prezidențiale din 2019 pentru un nou mandat, liberalii au nevoie de o majoritate calificată și stabilă, altfel spus au nevoie de o ”majoritate constituțională”.
O majoritate stabilă este o majoritate formată din cât mai puţine grupuri parlamentare. Cea mai sigură și stabilă majoritate pentru revizuirea Constituției nu poate fi formată decât în jurul PNL și PSD. Dacă Iohannis reușește să se mențină în rolul președintelui mediator, care urmărește politica consensului, nu este exclus ca cei doi mari jucători să formeze o alianță după alegerile parlamentare, după modelul alianței PDL-PSD din 2008.
Alianțe dezirabile și indezirabile
UNPR
Alianța cu UNPR se bucură de favorabilitate mare atât din partea PSD (actualul partener al partidului interesului național), cât și din partea PNL (UNPR susține proiectele președintelui privind securitatea națională). Împărțirea scenei politice între cele trei partide, menținerea actualului establishment politic și blocarea accesului în bucla puterii a oricărui alt partid considerat indezirabil, este o situație win-win pentru toate cele trei partide: PSD, PNL, UNPR
Extrem de mediatizat în ultimul an ca urmare a preluării interimare a două funcții extrem de vizibile și de importante ca poziționare în jocul puterii – funcția de prim-ministru de către Gabriel Oprea și primăria Capitalei de către un consilier general al UNPR, dar și prin poziționarea ca actor cheie în două momente majore în Parlament – votul pentru Strategia Națională de Apărare și votul pentru numirea noului șef al SIE – partidul interesului național și-a maximizat șansele de a atinge cel puțin pragul electoral, în cazul în care va participa independent în alegeri.
Considerat un partid loial, care își respectă angajamentele și nu își trădează niciodată partenerul de guvernare, UNPR se poziționează drept candidatul ideal pentru o formulă majoritară stabilă, iar sondajele de opinie plasează deja acest partid pe locul trei în topul preferințelor românilor.
Sondajul Avangarde (septembrie 2015) realizat la nivelul Municipiului București și sondajul INSCOP (septembrie 2015), indică UNPR cu 7% respectiv 5% intenție de vot. De asemenea, tot sondajul INSCOP indică inițiativa politică a UNPR de taxare a marilor averi ca fiind extrem de apreciată de către populație (85% au o părere bună despre această inițiativă).
Până când orgoliosul general Oprea își va rezolva problemele de imagine generate de scadalul plagiatului propriei teze de doctorat și plagiatele semnalate în tezele de doctorat pe care le-a coordonat în cadrul Academiei Naționale de Informații (SRI), și va decide dacă partidul interesului național își asumă o candidatură independentă sau se ascunde în continuare pe listele PSD, participarea de sine stătătoare a UNPR în alegeri este apreciată drept una benefică de foști aliați politici, precum Elena Udrea :”Deci faptul că există un partid ca UNPR care joacă rolul partidului-balama eu zic că este o schimbare bună în politica românească”.
PMP
Alianța cu Partidul Mișcarea Populară are cea mai scăzută favorabiliate, fiind respinsă atât de PSD (prin vocea lui Liviu Dragnea), cât și de PNL (prin vocea Alinei Gorghiu. Liberalii, de altfel, nu au purtat discuții cu parlamentarii PMP nici măcar pentru susținerea moțiunii de cenzură), iar revenirea fostului președinte pe scena politică nu este privită cu ochi buni de liderii celor două partide.
Ca aliat, Traian Băsescu s-a dovedit de-a lungul timpului a fi instabil și impredictibil, formulele de alianță, de la Alianța DA și până la alianța PDL-PSD, s-au destrămat înainte de atingerea obiectivelor politice propuse la înființare. Singura alianță cu o oarecare stabilitate și funcționalitate, păstorită de Traian Băsescu, s-a dovedit a fi alianța PDL-UNPR-UDMR (2010-2012).
Intrat într-un con de umbră după eșecul electoral înregistrat la alegerile europarlamentare (PMP a obținut doar 6,2% procente din cele 10% procente cât își propusese inițial) și la alegerile prezidențiale (candidatul partidului a reușit să obțină abia locul patru și un procent de doar 5%), dar și ca urmare a problemelor penale de care este acuzată Elena Udrea, PMP mai înregistrează astăzi doar 2,5% intenție de vot, conform sondajului INSCOP.
Popularii speră însă la o creștere spectaculoasă în sondajele de opinie odată cu înscrierea fostului președinte în partid, dar și la un aflux de nemulțumiți proveniți din rândurile fostului PDL.
Traian Băsescu iese însă foarte greu din haina de președinte, deși au trecut mai bine de nouă luni de la finalul mandatului, discursul său continuând să păstreze accente prezidențiale, iar imaginea sa politică (dar și a președintelui PMP, Eugen Tomac) a fost parazitată de asocierea cu Elena Udrea. Imaginile de pe plaja din Neptun, afișele Elenei Udrea și extravaganțele electorale comise sub privirea și cu îngăduința lui Traian Băsescu și a lui Eugen Tomac sunt greu de șters din mentalul colectiv.
O posibilă soluție, care să redea combustie internă partidului, este o conducere nouă. Un lider politic nou, care să își asume conducerea partidului, sub îndrumarea atentă a lui Traian Băsescu și care să îndeplinească o condiție obligatorie: imaginea lui să nu fie parazitată de asocierea cu Elena Udrea. O imaginea nouă, provenită chiar din pepiniera Cotrocenilor, este cea a fostului consilier prezidențial pe probleme legislative, Claudiu Dinu. Jurist, o figură nouă, carismatică, cu un discurs coerent și foarte bun debater, tânărul consilier prezidențial poate fi o carte câștigătoare pentru Traian Băsescu și șansa PMP de a realiza o performanță politică care să propulseze partidul pe locul trei în alegerile legislative.
Scenariul cel mai avantajos pentru Traina Băsescu și PMP este acela al unei mari coaliții PNL-PSD pentru revizuirea Constituției și propulsarea PMP drept cel mai puternic partid din opoziție.
M10
Alianța cu partidul M10 se bucură de o favorabilitate parțială, fiind considerată drept o alternativă acceptabilă pentru PNL (prin vocea lui Teodor Atanasiu). Alianța Monica Macovei – PNL a fost testată deja în turul doi al alegerilor prezidențiale, dovedindu-se a fi o alianță funcțională, când actualul europarlamentar i-a acordat sprijinul său candidatului Klaus Iohannis.
Deși Macovei se bucură în sondaje de o cotă de încredere de 12,8 % (sondaj INSCOP), partidul înregistrează doar 2% intenție de vot. Cu liderul aflat în marea majoritate a timpului la Bruxelles, partidul M10 poate spera la reeditarea performanței din primul tur al alegerile prezidențiale, când candidatul independent Monica Macovei, cu o campanie bază pe rețelele de socializare și pe voluntariat, a reușit să obțină scoruri foarte bune în marile orașe ale țării. Atingerea pragului electoral și accederea în Parlament a noului partid ar fi o performanță bună pentru Monica Macovei și șansa propulsării unor figuri noi pe scena politică.
INTERVIURILE HotNews.ro