Opțiuni imediate pentru un sistem viabil de identitate electronică

Suspendare relațiilor cu publicul, distanțarea socială – toate se bazează pe trecerea la o interacțiune electronică, securizată, accesibilă unei cât mai mari părți din populație. Totul este posibil numai în baza unor soluții de identitate electronică ”populare” și sigure, voi trece deci în revistă în continuareopțiunile, termenele și măsurile necesare pentru a înrola minim 1 milion de cetățeni în următoarele 3 luni.

Pentru a seta parametrii argumentației în termeni accesibili voi defini identitatea ca fiind un cumul de caracteristici care definesc unic o persoană, autentificarea ca fiind procedeul tehnic de dovedire a identității iar gradul de încredere (trust) ca fiind măsura importanței acțiunilor bazate pe o identitate electronică considerate cu un risc acceptabil. Cadrul legal specific se bazează pe regulamentul eIDAS întrucât parlamentul României nu a reușit, în ultimii 2 ani, să adopte măcar unul dintre cele 4 proiecte de lege relevante, începând desigur cu cel al Cărții Electronice de Identitate.

Ca principii fundamentale merită subliniat faptul că o identitate apare fie printr-un act (administrativ – emiterea cărții de identitate sau religios – taina botezului în vechime) fie prin asumare și utilizarea constantă a unei identități (cazul UK unde nu există acte de identitate). Identificarea cu un grad ridicat de încredere impune astăzi utilizarea a doi factori din trei (ceva ce ști, ceva ce ai, ceva ce-ți este caracteristic).

O identitate este universală, naturală, nelimitată la un scop iar materializarea ei tehnică impune același caracter universal, standardizat, utilizabil în orice scop sau sistem.

Revenind la situația prezentă, astăzi avem doar cele aproximativ 300.000 de certificate calificate a căror număr este greu de crescut atât din cauza prețului cât mai ales al necesității identificării la ghișeu în vederea emiterii.

Un număr mai mare de identități electronice – 560,000 – avem în platforma de plăți electronice ghiseul.ro . Aceasta este dezvoltată de Asociația pentru Plăți Electronice (APERO) și operată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Identitățile prelucrate au ca sursă mai multe canale de înrolare, cele mai multe fiind bazate pe un card bancar. Autentificare în ghișeul este simplă (1 factor), nu există un mecanism standardizat de reutilizare a identității în alte platforme.

Acțiuni necesare:

creșterea gradului de încredere a identității prin trecerea la 2 factori (cardul bancar și codul de plată primit prin SMS)
creșterea gradului de încredere a autentificării prin trecerea la 2 factori (parola și link confirmare pe email)
implementarea unui mecanism de interoperabilitate a identității precum OAuth
publicarea unor documente obligatorii (politică de securitate, informare GDPR)

Fiecare dintre acestea necesită o dezvoltare/donație din partea APERO. Întrucât sunt mecanisme standardizate integrarea lor poate fi făcută în cele 3 luni asumate ca obiectiv al acestui articol.

Un număr de 1.100.000 de identități există în zona Ministerului Finanțelor Publice (MFP) în cadrul Spațiului Privat Virtual (SPV). Acestea sunt astăzi exploatabile într-un sistem OAuth bazat pe echipamente hardware de capacitate ridicată.

Acțiuni necesare:

publicarea unor documente obligatorii (politică de securitate, informare GDPR)

Aproximativ 2.000.000 de identități electronice există în mediul bancar, aferente aplicațiilor de internet banking.

Acțiuni necesare:

implementarea unui mecanism de interoperabilitate a identității precum OAuth de către fiecare bancă participantă
desprăfuirea cadrului legal, existent încă din anul 2008, care permite unei bănci sau companii telecom să devină furnizor de identitate, alinierea acestuia la eIDAS

deși efortul tehnic poate părea substanțial băncile ar trebui să fi fost pregătite de directiva PSD2. O bună parte dintre ale s-ar putea încadra în cele 3 luni asumate.

Aproximativ 4.000.000 de identități există sub forma pașapoartelor electronice, cu avantajul semnificativ al distribuirii și în diaspora. Acestea pot fi înrolate și utilizate prin intermediul unei aplicații inovative similare celei lansate de guvernul francez la finalul anului 2019. Practic cip-ul pașaportului este citit de telefon prin NFC (primul factor), se compară un selfie live cu imaginea titularului (al doilea factor) și se emite un token OAuth. Cum pașapoartele UE sunt standardizate aplicația franceză ar putea funcționa cu pașapoartele românești fără modificări substanțiale.

Acțiuni necesare:

contactarea guvernului Franței pentru consiliere
obținerea aplicației fie gratuit pe linie guvernamentală fie achiziționarea sa de la compania Thales în limita celor 3.5 milioane euro plătite de guvernul francez.

este probabil varianta cu cel mai mic preț/identitate și un termen scurt de implementare fără riscuri de amânare.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Opțiuni imediate pentru un sistem viabil de identitate electronică

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”