Ora de religie, o alegere fortata?

Religia în școli este în continuare o problemă care ridică dezbateri. În acest articol nu voi aduce în discuție oportunitatea studierii religiei, ci urmăresc să analizez exercitarea practică a libertății de a studia sau nu religia, fără nicio discriminare.

Un elev care refuză să studieze religia are două probleme: pe de o parte, apare o oră liberă în orar pe care nu are unde să o petreacă, iar pe de altă parte, media lui generală se va calcula altfel decât în cazul colegilor care studiază religia, elevul având un număr mai mic de medii. În plus, este imposibil ca religia să fie prima sau ultima oră din orar pentru toți elevii din școală, un calcul simplu arată acest lucru, din moment ce un profesor de religie are 18 ore în încadrare. Astfel că dorința părinților de a renunța la această oră din programul copilului este greu de realizat, în fapt. Problema rezidă în lipsa de alternative care să asigure o evaluare echitabilă. Dată fiind aceasta stare de lucruri, este evidentă discriminarea copiilor care nu optează pentru religie.

Pentru a scăpa de această situație incomodă, școlile fac presiuni asupra părinților, îi constrâng să aleagă religia, prin diferite strategii. În primul rând, ora de religie din mijlocul programului trebuie acoperită cumva, iar în școală elevul nu are unde să meargă. Să stea pe hol, în curtea școlii, în stradă? Elevul nu are o altă posibilitate decât să rămână în clasă, la ora pe care a refuzat-o, la ora de curs la care nu vrea să participe. Situația aceasta este absurdă.

Ministerul nu are o altă poziție, plasând problema în sânul școlilor. Se precizează în Metodologia de organizare a predării disciplinei Religiei că unitățile de învățământ pot stabili un regulament propriu pentru activitățile copiilor care nu participă la aceste ore. Metodologia propune o soluție pe care o consider cel puțin rușinoasă: elevii care nu aleg religia pot rămâne ca audienți la oră, fără a fi evaluați. Dar dacă nu doresc să fie audienți la ora de religie pe care au refuzat-o ?

În acest sens, metodologia prevede că elevii pot părăsi incinta școlii în timpul orelor de religie la care nu iau parte, iar cadrul didactic care desfășoară ora de religie este exonerat de orice responsabilitate. Dacă nu alege ora de religie, părintele are o problemă, pentru că școala își declină orice responsabilitate. Cu alte cuvinte, elevii sunt obligați să rămână în clasă în timpul orelor de religie, fără să primească note.

În al doilea rând, mediile generale contează la admiterea în liceu, în proporție de 25 % și de aceea, unii elevi vor dori ora de religie chiar și numai pentru motivul că profesorul de religie – după încheierea rugăciunii care deschide ora de curs – nu dă note mai mici de 7, căci așa îi cere Patriarhia.

Acestor presiuni asupra părinților li se adaugă recomandările dirigintelui și ale directorul de a participa la ora de religie. Școala nu este determinată în niciun fel să rezolve problema aceasta, câtă vreme profesorul de religie are o normă care trebuie realizată. Mulți părinți au ales religia pentru copiii lor tocmai din lipsa de alternative.

Și-atunci ce sens mai are alegerea pe care o exprimă părinții? Li se oferă acestora cu adevărat posibilitatea de a alege pentru copiii lor? Sau tot procesul este o mascaradă, o falsă decizie, menită să reducă la tăcere pe opozanți.

O soluție

Câtă vreme religia se studiază în școli, și nu la biserică, vom întâmpina aceste probleme pentru care consider că nu exista decât o rezolvare simplă și la îndemâna școlilor. La ora de religie trebuie să participe numai elevii care optează pentru această disciplină, iar ceilalți elevi ai clasei vor lua parte la cursurile unei discipline opționale, aleasă de fiecare elev. Aceste ore trebuie să aibă loc în același timp în programul elevilor unui an de studiu, la aceeași oră. O parte dintre elevii clasei rămân la ora de religie, iar ceilalți copii merg în sălile de curs unde se organizează ora de opțional aleasă. În funcție de numărul elevilor care aleg fiecare disciplină, școala poate găsi soluții proprii, de exemplu organizarea orelor opționale în mai multe zile, atunci când se desfășoară orele de religie.

Fiecare școală are o listă de discipline optionale (CDȘ-curriculum la decizia școlii) și fiecare copil alege la finalul anului școlar, disciplina opțională pentru anul viitor. Copiii care nu vor să participe la ora de religie, aleg două discipline opționale. În cazul în care se înscriu puțini elevi la o disciplină opțională, atât de puțini încât nu se poate forma o grupă de minim 10 elevi, acei copii sunt îndrumați spre alte opționale. Oferta de opționale este realizată de profesorii din școală, iar tematica acestor discipline este adeseori asociată disciplinelor de examen (limba română și matematică), limbilor străine și nu numai. Astfel că aceste discipline opționale pot asigura o aprofundare și o pregătire suplimentară pentru examenul național de la sfârșitul clasei a VIII-a. O altă precizare importantă este ca aceste opționale să aibă același grad de dificultate ca și religia.

În cadrul acestor opționale, ale căror programe sunt alcătuite de profesori și aprobate de inspectoratul școlar se pot studia discipline care să vină în sprijinul elevilor, să formeze abilități importante pe care școala le ignoră adeseori, de exemplu: lectură critică, literatură universală, discursul, comunicare, matematică aplicată etc.

Părinților și copiilor trebuie să li se ofere alternative constructive, veritabile la ora de religie, în fiecare școală. Școlile trebuie să fie obligate să prezinte o ofertă de cel puțin patru discipline opționale în fiecare an școlar.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Ora de religie, o alegere fortata?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”