Ovidiu Budusan, in carti pentru fotoliul de consilier al ministrului Justitiei
Unul dintre cei mai cunoscuti fosti magistrati din Cluj, Ovidiu Budusan, ar putea deveni in curand consilierul ministrului Justitiei, Monica Macovei, acesta fiind ultimul zvon care circula prin instantele din judet. Pana acum, oficialii Ministerului Justitiei nu au confirmat, insa, informatia.
De asemenea, fostul adjunct al lui Budusan, procurorul Doru Dobocan, este posibil sa deveni sef al Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie, care este serviciul secret al Ministerului Justitiei.
Bile albe in CV-ul lui Budusan
Ipoteza numirii lui Budusan drept consilier al ministrului Justitiei este, insa, plauzibila daca tinem cont ca el a fost considerat drept unul dintre cei mai capabili procurori clujeni in perioada in care activa in Magistratura.
Printre dosarele de care s-a ocupat acesta se numara „Costea”, in care fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a fost acuzat ca ar fi tiparit ilegal afise electorale pe socoteala unui om de afaceri de origine romana stabilit in Franta, Adrian Costea.
Un alt dosar rasunator in care au fost implicati clujenii Ovidiu Budusan si Doru Dobocan a fost „Jimbolia”, in care mai multi oficiali din Guvernul Vacaroiu au fost acuzati ca ar fi inchis ochii sau ca ar fi fost implicati direct in traficul ilegal de produse petroliere vandute in Iugoslavia, in ciuda embargoului international decretat impotriva acestei tari.
De asemenea, echipa de magistrati a fost implicata in solutionarea cauzei referitoare la traficul ilegal de arme spre tari din Africa aflate sub embargou si care se desfasura prin intermediul retelei conduse de israelianul Shimon Naor. Un alt dosar important a fost „Portelanul” referitor la traficul de stupefiante spre tari din Uniunea Europeana.
Tot echipa de procurori clujeni a fost cea care s-a ocupat de dosarul „FNI-CNVM-CEC-SOV Invest”.
Acuzatii nefondate
Ovidiu Budusan era procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj. La cererea ministrului Justitiei din perioada 1996-2000, Valeriu Stoica (PNL), el a fost delegat la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si a devenit seful sectiei Anticoruptie din cadrul parchetului de pe langa instanta suprema, echivalentul PNA de astazi.
Dupa instaurarea guvernului PSD, Budusan a fost obiectul unei adevarate executii de presa, conduse de fostul procuror general al Romaniei, Tanase Joita. In principal, procurorul clujean a fost acuzat ca ar fi expediat in Franta, mai precis judecatorului Henri Poncs de la Tribunalul de Mare Instanta de la Paris, documentele legate de afacerea „Costea”, cerute printr-o comisie rogatorie. Numai ca actele fusesera expediate cu acordul scris al Ministerului Justitiei.
De asemenea, lui Budusan i s-a reprosat ca ar fi tergiversat solutionarea unor dosare si i-a fost retrasa delegarea la Parchetul General. Tanase Joita a convocat un consiliu de disciplina care a decis excluderea magistratului clujean din magistratura. Procurorul a contestat aceasta sanctiune in cadrul unui proces in care avocata sa era chiar actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei.
Magistratul a reusit sa obtina, in anul 2002, o sentinta prin care isi demonstra nevinovatia si a obtinut reprimirea sa in randurile procurorilor. In acea perioada, el s-a adresat Ambasadei Frantei la Bucuresti si a cerut azil politic in aceasta tara din cauza presiunilor extreme care se faceau asupra sa.
Ulterior, procurorul clujean si-a dat demisia si a intrat in avocatura. In prezent, el este avocatul controversatului om de afaceri Dinu Patriciu, fondatorul companiei „Rompetrol”. Budusan este cel care a reusit eliberarea din arest al lui Patriciu, retinut 24 de ore de procurorii Parchetului National Anticoruptie.
Nu doar Ovidiu Budusan a avut de suferit de pe urma presiunilor lui Tanase Joita. In vizorul fostului procuror general au intrat adjunctul lui Budusan, magistratul clujean Doru Dobocan, precum si procurorul militar, locotenent-colonelul Viorel Siserman de la Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Cluj.
Acum, ei revin pe cai mari in structurile judiciare din care au fost marginalizati in perioada 2000-2004.