Pachetul TVA E-Commerce a fost publicat. Rolul fiscal al Interfeței electronice tip marketplace. Noile regimuri OSS/ IOSS.
Numai mâine, nu-i poimâine!
Ordonanța de urgență nr. 59/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 630/28.06.2021 implementează în România a pachetul comunitar aferent TVA în epoca e-commerce, reguli aplicabile de la 01 iulie 2021.
Întârziat de pandemie, pachetul TVA e-commerce reprezintă metoda prin care reprezentantul de seamă al taxării indirecte, TVA-ul, se adaptează noii realități și noilor tehnologii. Care sunt aceste adaptări și care ar putea fi efectele lor? Sunt ele suficiente pentru a debloca dezvoltarea comerțului sau ar putea fi o barieră în calea acesteia? Nu avem încă răspunsurile, dar putem nota câteva observații care să-i ghideze pe participanți prin hățișul modificărilor.
De ce și pe cine interesează noile reguli?
Dacă vindeți bunuri în spațiul comunitar către clienți care nu au dreptul să își deducă TVA-ul aferent acestora (denumiți generic consumatori), veți avea obligații de înregistrare, declarare și plată a TVA în toate statele în care ajung bunurile comercializate. În aceeași situație se află și prestatorii de servicii din spațiul intracomunitar, dar și prestatorii de servicii din afara UE dacă se adresează consumatorilor comunitari.
O atenție deosebită ar trebui să acorde acestor reguli și persoanele care gestionează interfețe electronice, pagini web, aplicații, portal-uri, marketplace, etc., deoarece ei devin noii plătitori de TVA aferent anumitor produse pe care le vând, chiar dacă ele nu sunt produse proprii. Altfel spus, dacă nu poți colecta TVA-ul de la cel care îl încasează efectiv, recuperează-l de la intermediar. E mai ușor de identificat!
Impactul acestei schimbări este semnificativ: dacă își vinde bunurile prin intermediul unui marketplace, furnizorul este eliberat de povara colectării TVA. Interfața electronică însă va prelua sarcina declarării și colectării TVA-ului și va răspunde pentru neplată.
Când este Interfața Electronică răspunzătoare fiscal de plata TVA?
Exagerând puțin putem spune că pentru prima dată un software are obligații fiscale! Legea vorbește de persoana impozabilă din spatele lui, dar el este protagonistul. Un marketplace va fi obligată să colecteze TVA și pentru bunuri care nu îi aparțin pentru următoarele operațiuni:
- vânzarea la distanță de bunuri importate din țări terțe în loturi cu o valoare de maximum 150 EUR, sau
- livrările de bunuri realizate de către o persoană care nu este stabilită în Comunitate către un consumator din UE – atât livrările interne, cât și vânzările intracomunitare de bunuri la distanță.
Pentru aceste operațiuni interfața electronică tip marketplace este furnizor presupus și va fi considerat că revinde bunul respectiv prin intermediul a două operațiuni fictive: una B2B de la furnizorul real la marketplace și una B2C de la marketplace la client. Fiecare va avea propriul regim de TVA și, ca regulă, operațiunea B2B va fi scutită. Singura situație în care interfața electronică este iertată de povara TVA este cea în care nu a cunoscut și nu putea cunoaște datele corecte ale tranzacției dintre furnizorul real și client.
În calitate de furnizor, chiar dacă numai presupus, interfața electronică are dreptul să utilizeze regimurile speciale, simplificatoare din perspectiva declarării și plății TVA: OSS și IOSS.
Ce este OSS?
One Stop Shop – este fratele mai mare al MOSS (Mini OSS), un ghișeu unic utilizabil atât pentru anumite servicii (Television/ Broadcasting/ Electronic – TBE), cât și pentru: i) serviciile B2C care sunt prestate în state membre în care nu este stabilit prestatorul, ii) la vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și iii) la anumite livrări interne de bunuri, cele furnizate de marketplace.
OSS va permite persoanelor care furnizează servicii și livrează bunuri consumatorilor din UE să declare și să plătească într-un singur stat membru TVA-ul datorat în toate statele membre în care se consumă aceste bunuri/ servicii.
Care sunt avantajele și neajunsurile OSS? Declarații centralizate, dar nu pentru tot!
Ghișeul unic simplifică obligațiile în materie de TVA pentru furnizorii care vând bunuri și prestează servicii către consumatorii finali din întreaga UE, permițându-le:
- să se înregistreze electronic în scopuri de TVA într-un singur stat membru pentru toate vânzările eligibile de bunuri și servicii către clienți aflați în toate celelalte 26 de state membre;
- să prezinte către OSS o declarație electronică unică privind TVA și să efectueze o plată unică a TVA-ului datorat pentru toate aceste vânzări de bunuri și servicii; și
- să colaboreze cu o singură administrație fiscală (cea a statului membru în care sunt înregistrați pentru OSS).
OSS nu integrează procedura de deducere/rambursare TVA. În ceea ce privește TVA deductibil din statul de înregistrare, chiar dacă este aferent unor operațiuni care atrag declararea în OSS, acesta se va integra în decontul de TVA depus pentru operațiunile interne. TVA-ul de rambursat – cheltuielile realizate de persoana impozabilă în statele în care prestează servicii/ livrează bunuri – va putea fi solicitat prin mecanismul implementat de Directiva 2008/9.
Regimul UE și Regimul non-UE
În cadrul OSS funcționează două regimuri speciale: regimul UE și regimul non-UE. Fiecare dintre aceste regimuri are un domeniu de aplicare diferit, atât cu privire la gama de bunuri și servicii relevante, cât și cu privire la sfera persoanelor care pot utiliza aceste regimuri. Astfel, fiecare furnizor va trebui să determine dacă poate utiliza OSS, în funcție de operațiunile pe care le efectuează.
Regimul UE permite declararea TVA aferent operațiunilor: i) prestări de servicii intracomunitare B2C în UE, ii) vânzări intracomunitare de bunuri la distanță și iii) livrări interne de bunuri (efectuate numai de Interfețe Electronice. El poate fi utilizat atât de persoane din UE, cât și de persoane din afara UE care derulează astfel de operațiuni.
Regimul non-UE permite declararea TVA aferent serviciilor B2C prestate de o persoană care nu este stabilită în UE.
În cadrul regimului UE, pentru serviciile TBE și livrările intracomunitare de bunuri la distanță, funcționează noul prag de 10.000 EUR care înlocuiește și uniformizează vechile limite de 35.000 EUR/ 100.000 EUR stabilite de statele membre. Până la acest prag, se va datora TVA-ul din statul membru în care este stabilit furnizorul. Deci, dacă vând ochelari sub 10.000 EUR anual, se prezumă că îi vând numai în statul membru în care s-a înregistrat furnizorul.
Când OSS devine IOSS?
Anumite operațiuni se vor declara în cadrul IOSS, o variantă a OSS destinată importurilor. Acestea implică patru condiții: i) bunurile sunt expediate dintr-o țară terță la momentul în care sunt livrate; ii) bunurile sunt expediate într-un lot cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 EUR; iii) bunurile sunt transportate sau expediate de către furnizor sau în numele acestuia (intervenția sa putând fi și una indirectă), dintr-o țară terță, către un client dintr-un stat membru și iv) bunurile nu sunt supuse accizelor UE armonizate (e.g. produse alcoolice sau tutun).
Subliniem că IOSS nu poate fi utilizat atunci când bunurile cu valoare redusă sunt cumpărate și/sau expediate împreună cu produse accizabile, indiferent dacă valoarea lotului depășește sau nu 150 EUR.
IOSS va putea fi folosit de furnizorii și IE (e.g. marketplace-urile) ce sunt stabilite în UE, dar si de cei stabiliți în țări non-UE cu condiția folosirii unui intermediar.
Reiterăm că IOSS nu este obligatoriu. Poate fi folosit pentru facilitarea activității furnizorilor deoarece alternativa prezintă numeroase complicații, în special pentru marketplace.
IOSS – la ce să fim atenți!
Există o mulțime de aspecte ce trebuie avute în vedere în momentul în care folosim IOSS astfel încât să știm cu exactitate ce va necesita declarare, înregistrare și plată TVA. Redăm mai jos doar câteva.
În primul rând, valoare intrinsecă de 150 EUR reprezintă prețul bunurilor în sine. Nu se va lua în calcul pentru calcularea sumei de 150 EUR: TVA-ul, transportul sau costul de asigurare. Acestea trebuie prezentate separat de costul bunurilor (e.g. Bunuri – 120 EUR; Transport – 40 EUR;).
În al doilea rând, furnizorii reali sau presupuși, trebuie să aplice întotdeauna cota de TVA aferentă statului de consum. În acest scop, ar trebui ca la momentul plasării comenzii de către client furnizorul / IE-ul să pregătească mijloace prin care să obțină această informație din partea clientului: care este statul de consum? (e.g. să existe o opțiune prin care clientul să ofere această informație pe site-ul de pe care clientul comandă).
În cazul special al interfețelor electronice tip marketplace acestea vor trebui să transmită codul TVA IOSS către furnizorii reali (colaboratorii marketplace-ului) dacă aceștia din urmă vor organiza transportul, astfel încât să poată prezenta codul TVA IOSS la vamă. Această necesitate poate naște abuzuri în lumina cunoașterii codului TVA IOSS de acești furnizori reali. Este important ca IE să impună clauze contractuale prin care să descurajeze o utilizare abuzivă.
Când nu dorim / putem folosi IOSS. Încercați mecanismul special!
Mecanismul special este un alt regim special, opțional, separat de OSS și IOSS. Acesta a fost pregătit, de principiu, special pentru operatorii poștali, transportatorii în regim expres sau a alți agenți vamali din UE care declară de obicei bunuri cu valoare redusă pentru import, fie ca reprezentanți vamali direcți, fie indirecți.
Operațiunile care pot apela la mecanismul special sunt similare celor ce vizează IOSS. În cazul mecanismului special operatorul poștal/transportatorul etc. va încasa TVA de la clientul final căruia îi livrează. Beneficiile mecanismului special sunt: (i) statul va încasa lunar TVA-ul colectat de transportator/ operatorul poștal, neexistând plăți intermediare; (ii) clientul nu va fi obligat să plătească el către autoritățile vamale, ci va aștepta să îi sosească bunul direct la locul de livrare și va achita către transportator; (iii) statele membre pot prevedea aplicarea cotei unice de TVA pentru toate produsele pentru a simplifica importul (statul român a ales această variantă prin O.U.G. 59/2021).
Punctele de mai sus, deși nu cuprind multitudinea situațiilor cărora furnizorii vor trebui să le facă față, sunt menite să aducă un plus de înțelegere a sistemelor OSS și IOSS astfel încât ele să fie utilizate eficient începând cu 01 Iulie 2021.
Un articol semnat de George Trantea (counsel), Adrian Cristea (senior associate), Adrian Zamfir (associate) – Filip&Company