Petrolul şi moneda europeană – la cele mai mari cote din istorie

Euro. Vineri dimineaţă, la orele 7,50 GMT, moneda europeană a fost evaluată la 1,5239 dolari, cel mai înalt curs întâlnit vreodată în existenţa sa.

Nu este vorba de o cotaţie întâmplătoare, rodul cine ştie cărei speculaţii. Tandemul euro-dolar înregistrase şi în ziua precedentă un raport îngrijorător: 1,5229.

Accentuarea slăbiciunii monedei americane se datorează temerilor tot mai mari privind instalarea unei grave recesiuni în cea mai puternică economie a lumii. Publicarea cifrelor despre şomaj şi creştere economică, precum şi declaraţia destul de pesimistă a şefului Rezervelor Federale, Ben Bernanke au indus tensiuni suplimentare pe toate pieţele financiare. Bernanke a arătat că „criza subprimelor” este departe de a fi depăşită, că supravieţuirea unor instituţii bancare este ameninţată şi acestea ar putea fi declarate falimentare.

Pentru a face unei situaţii atât de complexe, Ben Bernanke a anunţat că FED are în vedere o nouă scădere a dobânzii, în ciuda ameninţărilor inflaţioniste. Şeful Rezervelor americană a încercat să liniştească spiritele în privinţa dolarului, scoţînd în evidenţă patrea plină a paharului: creşterea competitivităţii exporturilor americane.

Petrolul. Barilul de petrol a atins concomitent, la New York şi Londra cele mai mari cotaţii din toate timpurile. După ce în seara zilei de ieri, barilul de „Light Sweet Crude” cu livrare în aprilie închisese la un nivel record ( 102,59 dolari) azi- la New York- a continuat scumpirea lui până la 102,97 dolari. În decurs de căteva zeci de ore, preţul petrolului a crescut practic cu aproape 3 dolari, salt considerat fără precedent.

La Londra, barilul de „Brent” din Marea Nordului a doborât şi el un record absolut: 1,27 dolari.

Derapajul preţului petrolui este pus pe seama căderii abrupte a dolarului, dublate de slăbiciunea din ce în ce mai evidentă a măsurilor de protecţie ale punctelor de extracţie. În Nigeria, firma ENI a fost din nou victima unui atac al rebelilor, soldat cu pagube şi, mai ales, cu adâncirea incertitudinii că ameninţările vor putea fi contracarate la infinit. Ceea ce determină experţii să considere că perspectivele scăderii preţului aurului negru rămân scăzute pe termen scurt şi mediu, iar ceea ce se întâmplă acum pe marile pieţe ale lumii face parte dintr-un scenariu cât se poate de normal.