Piata pensiilor private, la bilant

Numarul de participanti in sistemul de pensii private facultative (Pilonul III) a crescut cu aproape 19.000 in primele sase luni ale anului, in pofida contextului economic dificil, marcat de somaj si evolutii negative ale mediului de afaceri. Activele nete administrate de fondurile facultative s-au majorat in ultimul an de 3,5 ori, ajungand la 140 de milioane de lei, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Evolutia sistemului, chiar daca mai lenta decat cea anticipata de administratori anii trecuti, „nu ne surprinde, date fiind conditiile actuale”, spune Crinu Andanut, presedintele APAPR.

In Pilonul III, cele mai multe vanzari noi se inregistreaza pe segmentul de retail, cele de pe segmentul corporativ fiind in ultima perioada semnificativ mai reduse. In plus, o parte dintre angajatorii care au ales in trecut sa plateasca o pensie facultativa angajatilor, sunt acum in imposibilitatea de a mai continua contributiile, potrivit lui Andanut. O modificare a legislatiei din octombrie 2008 permite angajatilor sa contribuie singuri la fondurile de pensii facultative. In luna mai, 32% din totalul participantilor la Pilonul III si-au platit singuri contributiile (fata de 29% in septembrie 2008), iar 13% dintre participanti au contribuit impreuna cu angajatorii lor, potrivit Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Pe de alta parte, „clientul de retail este mai volatil, numarul participantilor care renunta sa mai plateasca fiind mai ridicat in acest segment”, a declarat Mihai Bobocea, secretarul general al APAPR.

Expunerile mai ridicate pe actiuni pastrate de fondurile facultative in 2008, cand piata de capital s-a prabusit, precum si activele mai mici ce nu au permis intotdeauna o diversificare si investire optima, in special in prima jumatate a anului trecut, fac ca randamentul mediu al pietei pensiilor facultative in ultimele 12 luni sa fie de 7,54%, aproape la jumatate fata de performanta fondurilor private obligatorii (Pilonul II), care au inregistrat un randament de 13,54% in intervalul iunie 2008 – iunie 2009.

Fondurile de pensii facultative s-au apropiat insa mult de performanta fondurilor de pensii private in ultimele 6 luni, cand au inregistrat o performanta (neanualizata) de 6.7%, fata de 7% realizat de fondurile de pensii private in aceeasi perioada. In primul an de functionare al sistemului, participantii din Pilonul II au obtinut un profit net de 74 milioane de lei, potrivit APAPR.

Pe pilonul III, cel mai bun randament il inregistreaza liderul pietei, ING Asigurari de Viata, care controleaza 39% din piata si care a inregistrat in primele 6 luni ale anului un randament de 9,6 %, dublu fata de cel realizat de Allianz, al doilea jucator din piata.

Din punct de vedere al structurii de investitii, fondurile de pensii facultative s-au orientat in primul rând spre obligatiuni corporative si spre actiuni, in detrimentul titlurilor de stat si al depozitelor bancare. Astfel, in primele sase luni ale anului, se observa o crestere de la 24% la 33% a alocarilor pe obligatiuni corporative.

In cazul fondurilor private obligatorii, administratorii au optat pentru strategii investitionale extrem de prudente, alocand cea mai mare parte a activelor in titluri de stat si obligatiuni corporative si supranationale. „Presiunea politica si de imagine asupra fondurilor de pensii private, precum si garantia relativa impusa, i-au determinat pe admiministratorii din Pilonul II sa evite investitiile in actiuni, desi conditiile de piata ar putea permite valorificarea unor oportunitati interesante”, potrivit Emiliei Bunea, director general al ING Fond de Pensii.

Fata de sfarsitul anului trecut, cand plasamentele fondurilor obligatorii in actiuni listate erau de 1,7%, in iunie 2009 ponderea acestora a crescut totusi la 3,7%. Referindu-se la presiunile de impunere a unor noi garantii in sistemul de pensii obligatorii, Bunea a explicat ca, „printre multe alte dezavantaje, o garantare absoluta ar insemna ca renuntam cu totul la alocarea in actiuni. Cata vreme pluteste acest nor doar aparent avantajos pentru participant asupra sistemului, investitiile in actiuni vor fi sub-optime”. O decizie care, in final, nu este in avantajul clientilor, acestia avand in fata un orizont investitional de minim 20 de ani. (suplimentul publicitar Asigurari si Pensii)