Plafonarea de preț la petrol, efect devastator asupra Rusiei, rămasă la mâna câtorva cumpărători: Sortimentul Urals se vinde la jumătate de preț față de reperul occidental Brent
Principalul sortiment de petrol al Rusiei se vinde la mai puțin de jumătate din prețurile internaționale – și cu mult sub plafonul impus de G7 – ca urmare a sancțiunilor care vizează veniturile Kremlinului din vânzările de țiței, notează Bloomberg.
Urals, de departe cel mai important sortiment de export al Rusiei, se vindea vineri cu 37,80 dolari pe baril în portul Primorsk de la Marea Baltică, potrivit datelor furnizate de Argus Media.
În aceeași zi, sortimentul Brent, unul de referință la nivel global, se vindea la 78,57 dolari pe baril. De precizat că între Urals și Brent există o ușoară diferență de calitate, care ce se traducea în vremuri normale printr-o diferență de 1-2 dolari pe baril.
Efect devastator asupra Rusiei, rămasă la mâna câtorva cumpărători
Actuala diferență de preț este o lovitură devastatoare pentru Rusia, care are nevoie de venituri cât mai mari pentru a finanța războiul din Ucraina.
O scădere și mai dramatică a cotațiilor petrolului său de export ar putea determina Moscova să răspundă cu reduceri de producție, idee despre care a spus în trecut că nu poate fi exclusă.
Un factor-cheie al căderii prețurilor Urals a fost probabil pierderea pieței europene, deoarece aceasta a lăsat Rusia la mila unui mic grup de cumpărători mari, în special China și India.
Și, având în vedere că petrolierele trebuie să navigheze mii de kilometri în plus pentru a transporta încărcăturile din porturile din vestul Rusiei către acești cumpărători, costurile de transport au crescut abrupt. De aceea, Rusia este forțată să aplice reduceri de preț pentru ca prețul pe baril să fie competitiv în raport cu transporturile din Orientul Mijlociu.
Cum a răspuns Putin la plafonarea de preț la petrol
Președintele Vladimir Putin a răspuns marți la plafonarea de preț a Occidentului, semnând un decret care interzice furnizarea de țiței și produse petroliere de la 1 februarie, timp de cinci luni, către națiunile care respectă plafonul, notează Reuters.
Grupul celor șapte mari puteri, Uniunea Europeană și Australia au convenit asupra unui plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operațiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.
Plafonul impus este mult sub prețul excepțional de mare la care Rusia a putut vinde anul trecut și care a contribuit la compensarea impactului sancțiunilor financiare impuse Moscovei.
La momentul redactării acestei știri, marți, în jurul orei 16:30, pe piețele finaciare Urals era cotat la 52 de dolari barilul, adică la un nivel cu o treime mai ieftin decât Brent, care era la circa 80 de dolari barilul.
De precizat că nivelul de preț de 52 de dolari de pe plafromele de tranzacționare internaționale nu reflectă și eventualele reduceri oferite celor care au rămas clienți pentru petrolul rusesc. Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită.
Decretul lui Putin de marți a fost prezentat ca un răspuns direct la „acțiunile neprietenoase și în contradicție cu dreptul internațional ale Statelor Unite și ale statelor străine și ale organizațiilor internaționale care li se alătură”.
„Livrările de petrol și produse petroliere rusești către entități și persoane fizice străine sunt interzise dacă în contractele pentru aceste livrări este prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a prețului maxim. Interdicția stabilită se aplică tuturor etapelor de aprovizionare până la cumpărătorul final”, se arată în decret.
Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicția în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 și se aplică până la 1 iulie 2023”.
Moscova știe că vin vremuri grele
Plafonarea prețurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident și Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea fluxurilor bugetare ale statului rus și a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.
Unii analiști au estimat că, în primă fază, plafonarea va avea un impact redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obține în prezent.
Cu toate acestea, ministrul de finanțe, Anton Siluanov, a admis marțea trecută că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât nivelul planificat de 2% din PIB în 2023, plafonarea prețului petrolului reducând veniturile din exporturi, ceea ce reprezintă un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova, în condițiile în care cheltuiește foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.
Plafonul de preț impus de G7 permite țărilor din afara UE să continue să importe țiței rusesc pe cale maritimă, dar va interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurare să manipuleze încărcături de țiței rusesc în întreaga lume, cu excepția cazului în care acesta este vândut la un preț mai mic decât plafonul de preț. Țările UE au pus în aplicare separat un embargo care le interzice să cumpere petrol rusesc transportat pe mare.
(foto articol: © Dmitrii Melnikov | Dreamstime.com)