Polonia se pregătește pentru divorțul anevoios de cărbuni

Polonia intenționează să își închidă ultima mină de cărbuni până în 2050, obiectivul stabilit de Uniunea Europeană, însă mutarea de a trece la surse regenerabile de energie vine târziu și se va confrunta cu numeroase obstacole, scrie Euractiv.

În pofida a trei decenii de reforme de succes în domeniul pieței și a creșterii economice puternice de după tranziția de la comunism la democrație, Polonia încă se bazează pe cărbuni pentru aproximativ 80% din energia sa.

Masiva centrală electrică Belchatow, alimentată cu lignit, este „cel mai mare producător de gaze cu efect de seră” din Uniunea Europeană, potrivit Bruxelles-ului și mai multor organizații de mediu internaționale.

O relicvă a erei comuniste, centrala Belchatow este alimentată de o vastă mină de suprafață din apropiere și acoperă în jur de 20% din nevoile energetice ale Poloniei.

Potrivit profesorului Piotr Skubala de la Universitea Sileziană, Polonia ar fi trebuit să renunțe treptat la cărbuni cu decenii în urmă pentru a putea atinge obiectivele de zero emisii ale UE.

Minele de cărbuni furnizează peste 80.000 de locuri de muncă puternic subvenționate și politizate și alimentează mai multe companii deținute de stat.

Emisiile Poloniei au rămas ridicate în ultimii ani după ce partidul de guvernământ Lege și Justiție a susținut folosirea în continuare a cărbunilor.

Însă costurile de minerit ridicate și taxele pe carbon ale UE au făcut energia obținută din cărbuni necompetitivă, forțând o schimbare de mentalitate la Varșovia.

Potrivit lui Grzegorz Wisniewski, directorul IEO – cel mai mare think-thank pentru energie regenerabilă din Polonia – țara sa are are costuri medii cu energia duble față de restul UE: în jur de 50 de euro per megawatt.

„Fiecare an în care Polonia va rămâne dependentă de cărbuni va duce la creșterea dramatică a costurilor energetice”, a declarat acesta pentru AFP.

Fondurile din „Green Deal”-ul UE pentru energie vor fi vitale pentru Polonia pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon, a declarat Michal Kurtyka, ministrul pentru climă polonez. Diferitele estimări situează costul undeva între 700 și 900 miliarde de euro.

Un economist care a condus summitul pentru climă COP24 din 2018, Kurtyka este optimist că sectorul energiei verzi din Polonia – care în prezent acoperă 16% din nevoile țării – poate crește rapid în următorii 20 de ani pentru a crea 300.000 de noi locuri de muncă pentru a le înlocui pe cele legate de cărbuni.

„Nimeni nu va fi lăsat în urmă”, a declarat recent Kurtyka într-un interviu acordat AFP.

Unii primi pași au fost făcuți deja.

Autoritățile poloneze au anunțat săptămâna trecută că prima uzină Izera – mașina electrică dezvoltată cu sprijinul statului – va începe producția până în 2024, urmând să creeze 15.000 de locuri de muncă în Silezia, cea mai mare zonă minieră a țării.

Patru companii de stat printre care și PGE – care operează centrala Belchatow – Energea, Enea și Tauron Polska finanțează noua fabrică Izera prin compania ElectroMobilitate Polonia, cea care dezvoltă mașina electrică.

Cea mai mare companie de utilități din Polonia, PGE și-a luat angajamentul de a trece 100% la energie regenerabilă până în 2050.

Potrivit ministrului Kurtyka, deschiderea primei centrale atomice poloneze până în 2033 va juca de asemenea un rol important în agenda verde a țării sale însă experții ca Wisniewski avertizează că proiectul va fi prea costisitor de implementat.

Pe de altă parte, un program guvernamental care oferă subvenții pentru a monta panouri solare pe gospodării s-a dovedit a fi un real succes.

Programul „Energia mea” a dus aproape la dublarea capacității pentru energie solară anul acesta, ajungându-se la un total de 300.000 de instalații pe acoperișuri, acestea alimentând și rețelele locale.

„Țintim să avem un milion până în 2030”, afirmă Kurtyka.

Citește și: