Povestea steagurilor secuiesti pe intelesul ambasadorului Hans Klemm

Steagul cu care v-ati pozat, domnule ambasador Hans Klemm, pare inofensiv la prima vedere, un steag ca oricare altul. Maghiarii din Harghita v-au explicat, cred, cum ne-au spus si noua intr-o vizita facuta prin 2013, ca este simbolul unei comunitati si cam atat. Asa cum romanii Moldova arboreaza steagul cu cap de bour sau cum alte orase, echipe de fotbal sau chiar sate dispun de propria emblema identitara, asa se mandresc si secuii cu steagul lor. In mod normal, intr-o tara asezata, era un steag ca oricare altul. Din pacate, atat maghiarii cat si romanii vad in steagul Tinutului Secuiesc cu totul altceva. Ceva ce dumneavoastra, in entuziasmul de a cunoaste mai bine Romania, poate ca v-a scapat.

O sa incep printr-o mica legenda, culeasa din partea locului. Se spune ca steagul a fost purtat de Moise Secuiul pe la 1600, simbol al libertatii secuilor rasculati impotriva coroanei maghiare. Asa s-au aliat de conjunctura cu Mihai Viteazul. Va sa zica, la origine steagul aminteste de un razboi fratricid, intre secui si maghiari. Cine-ar fi zis atunci ca steagul va fi, peste cateva sute de ani, motiv de vrajba cu romanii?

• Despre propriile impresii in secuime, puteti citi mai multe in textul: Steaguri, identitate si nationalism. Cateva impresii dupa o vizita in Harghita

Dar asta sa zicem ca tine de anecdotica istoriei, relevanta doar pentru a observa cum simbolurile se denatureaza in timp si ajung cu totul altceva in functie de context. Mai trebuie sa stiti ca steagul n-a mai atras atentia nimanui pana prin 2009. Atunci, presedintele Consiliului Judetean, Borboly Csaba, pe care l-ati si intalnit, a adoptat o hotarare care legaliza arborarea steagului judetului. „Care intamplator este al Tinutului Secuiesc”, dupa cum a scris pe blog.

Nici de data asta steagul n-a enervat pe nimeni, in afara de procesomani si dacopati, o specie de roman pentru care ungurii nu exista iar civilizatia lumii s-a nascut chiar aici, in Romania. Iarasi mai trec cativa ani si nimeni nu prea baga in seama procesele, nici politicienii romani inca nu mor de grija steagului.

Numai ca vine acel moment cand intra politicienii in scena si toarna gaz pe un foc mocnit. Ne aflam pe la inceputul guvernarii Ponta, prin 2013, cand unii lideri PSD de la Bucuresti au cerut evacuarea steagului la ceremonia instalarii unui nou prefect la Covasna. Budapesta incinge focul deja aprins prin declaratii de sustinere a steagului secuiesc iar de aici incepe nebunia.

Prefectii romani din secuime se pun pe aplicat amenzi si somatii tuturor primarilor secui care arboreaza steagul. Astfel incep zeci si sute de procese total stupide, dar menite sa sape la temelia neincrederii intre minoritatea maghiara si majoritatea romaneasca. Statul roman le-a refuzat pe langa aceste drepturi si altele, fapt care a dus la acumularea si mai multor frustrari.

Iar de atunci incolo neincrederea a crescut, maghiarii s-au radicalizat pe masura ca au intrat tot mai mult in sfera de influenta a Budapestei. Prin 2014, liderii UDMR au prezentat chiar un plan radical de autonomie, fapt care a alimentat suspiciunile.

Secuii s-au adancit cu timpul in starea de asediati, din cauza ca gesturile ostile ale romanilor s-au inmultit si ele. Tensiunile au atins un apogeu in decembrie 2015, cand autoritatile romane sustin ca au dejucat o presupusa tentativa de atentat in Targu Secuiesc. In decembrie anul trecut ami ajuns intr-un punct foarte delicat al relatiilor romano-maghiare. Am fost la un pas de a repeta tragedia din Targu Mures din anii 90, cand a curs sange intr-un trist moment de conflict inter-etnic. Pentru a intelege mai multe ce s-a intamplat anul trecut, va recomand textul de mai jos.

• Cum au ajuns maghiarii din Targu Secuiesc sa se solidarizeze cu un suspect de terorism. Povestea unei crize de incredere tot mai profunde

Cred ca realizati, domnule ambasador, ca viziunea romantica despre steag s-a cam risipit in ultimii ani Culorile alb – albastru nu mai simbolizeaza azi doar simpla identitate a unei comunitati. Nici secuii cand il flutura nu se gandesc in sinea lor doar la asta, deoarece au investit deja enorm in conceptul de autonomie si s-au radicalizat. Nici romanii nu sunt convinsi, cand il privesc, ca vad doar manifestare inofenisva a identitatii etnice, ci se tem ca reprezinta un act ostil, de segregare.

Reiau un pasaj din textul publicat in 2015, perfect valabil astazi: „Toate aceste excese, de-o parte si de alta, aproape ca au distrus increderea reciproca. Drept consecinta, minoritatea agresata, in special maghiarii din secuime, a dezvoltat mentalitatea de victima, de cetatean persecutat pe nedrept. La aceasta stare de fapt au contribuit din pacate, in mod iresponsabil, si liderii UDMR.

Amintiti-va cum au luat apararea fiecarui cercetat penal prezentat drept victima unui abuz pe criterii etnice. UDMR i-a tinut in brate pe Marko Attila, Laszlo Borbely si pe toti liderii suspectati de coruptie cu argumentul ca sunt unguri persecutati de justitia romaneasca. O atitudine menita sa adanceasca neincrederea.

In fine, comportamentul lui Victor Orban fara de maghiarii din Transilvania, incurajarea manifestarilor radicale, acordarea dublei cetatenii, culminand cu aparitia unor analize despre cum Ungaria tinteste sa destabilizeze situatia din Romania servind interesele Rusiei, au distrus constant increderea in bunele intentii ale minoritatii maghiare atunci cand revendica o serie de drepturi suplimentare sau autonomie sau defileaza cu steaguri.

In treacat fie spus, au proliferat organizatiile radicale, separatiste care lupta pentru refacerea Ungariei Mari. Este un peisaj care s-a tot degradat in ultimii ani. S-au adaugat mereu noi motive de frustrare reciproca. Iesirea UDMR de la guvernare, adica decuplarea de la resurse, nu a rezolvat problema, ci a nascut multe altele. Am intrat cu totii in spirala frustrarilor si uite asa a ne trezim ca a luat avant discursul de tip radical sau extremist.”

Primarul din Sfantu Gheorghe chiar are dreptate cand spune ca steagul a devenit un simbol al lipsei de respect al autoritatilor fata de comunitatea secuiasca. Dar numai pe jumatate. Da, statul roman s-a comportat ingrozitor. Dar nici comunitatea secuiasca nu a jucat cu toate cartile pe masa defiland cu acest steag. Cealalta jumatate de adevar este ca steagul a capatat in timp o dubla simbolistica. Una benigna, cea declarata oficial, alta ceva mai vinovata, sugerata mereu printr-o serie de actiuni si declaratii referitoare la autonomie.

Sper ca explicatiile de mai sus va ajuta sa realizati, domnule ambasador, ca dupa toate aceste intamplari, a face o fotografie vesela cu steagul Tinutului Secuiesc reprezinta o eroare majora, cu consecinte politice nefaste explicate de colegul Cristian Pantazi. Inclin sa cred, cum spuneam la inceput, ca toate aceste detalii despre simbolistica unui steag aparent inofensiv v-au scapat, fiind abia in primul an de mandat. Desi, la nivelul unei ambasade atat de importante, astfel de erori sunt mai dificil de inteles.