Presedintele BERD: Europa Centrala si de Est se confrunta cu cea mai grava criza de la caderea comunismului

Economiile europene emergente se confrunta cu cea mai grava criza de la caderea comunismului, a afirmat marti seful Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, adaugand ca banca ar putea fi disponibila in cazul unor noi cereri din partea membrilor sai, potrivit Reuters, citat de NewsIn.

Infiintata in 1991 pentru a ajuta economiile din Europa Centrala si de Est dominate anterior de fosta Uniune Sovietica, adesea prin creditare sau prin preluarea de pachete de actiuni in firmele mici si mijlocii, BERD inregistreaza pierderi pentru intregul an, din cauza reducerii investitiilor si a perspectivelor legate de nerambursarea unora dintre creditele sale.

Considerata pana acum scurt timp ca una dintre cele mai promitatoare piete emergente, regiunea economiilor central si est-europene este privita ca una dintre cele mai expuse la turbulentele internationale, care creeaza presiuni asupra monedelor nationale, economiilor, asupra celor care iau imprumuturi si asupra bancilor, in contextul in care investitorii isi retrag fondurile.

„In mod clar, aceasta este cea mai profunda si complexa criza cu care ne-am confruntat de la infiintare”, a declarat, intr-un interviu acordat Reuters, presedintele BERD, Thomas Mirow, referitor la situatia din economiile pe care le acopera banca. „De data aceasta, criza nu a fost generata de pietele emergente, dar acestea resimt efectele ei. Cred ca oricine prognozeaza o data la care se va schimba situatia nu este foarte responsabil”, a adaugat Mirow.

Seful BERD a mai spus ca banca nu va resimti un impact semnificativ asupra activitatilor sale, deoarece este una dintre institutiile financiare cele mai bine capitalizate, cu active totale de 33,6 miliarde euro (42,04 miliarde dolari), capital varsat si rezerve de 13,1 miliarde euro si alte 14,6 miliarde euro in capital nevarsat.

BERD a continuat sa adauge noi tari pe lista clientilor sai, pana in Mongolia, in conditiile in care economiile mai dezvoltate din Europa Centrala si de Est nu au avut probleme in a atrage capital. Marti, BERD a aprobat ca Turcia sa primeasca ajutorul sau, afirmand ca va face investitii de 600 milioane dolari in aceasta tara pana la sfarsitul lui 2010.

Opt state est-europene membre ale Uniunii Europene fie au incetat, fie urmau sa inceteze sa mai primeasca fonduri de la BERD pana in 2010 si, desi Mirow a spus ca este prea devreme sa spuna daca tendinta va fi schimbata, banca va fi deschisa la noi cereri din partea clientilor sai. „Nu mi-ar placea sa fiu considerat seful unei institutii care profita de prima ocazie, ca sa schimbe deciziile strategice majore”, a spus Thomas Mirow. „Dar, daca dupa o evaluare a efectelor crizei, tarile vin sa ceara ajutorul bancii, atunci este clar ca va fi nevoie de o continuare a angajamentului”, afirma seful BERD.

Mirow a spus ca unele tari prezinta riscuri clare, desi a fost reticent in a detalia la care state se refera concret sau care sunt actiunile necesare. „Ucraina este o tara care ne ingrijoreaza in mod special, din cauza ca acolo problemele economice se combina cu cele politice”, a spus seful BERD. „Cel putin una dintre tarile din vestul Balcanilor va avea, probabil, probleme. Statele baltice sunt in mod deosebit vulnerabile si am vazut ca si in Ungaria exista probleme”, a precizat Mirrow.

El a mai adaugat ca banca va fi alaturi de partenerii sai actuali si ii va sustine prin criza, ca le va acorda consiliere si ca va conlucra cu entitati cum ar fi Fondul Monetar International.

Ucraina, Ungaria, Serbia, Belarus si Turcia negociaza toate cu FMI, despre pachete de ajutor sau credite standby.

Seful BERD a mai spus ca reformele structurale facute din 1991 nu vor fi chiar „reduse la zero”, dar ca exista riscuri. „Este clar ca unele sau aproape toate aceste tari vor fi nevoite sa treaca prin perioade de austeritate”, a spus Mirow. „Vorbim despre daune in ceea ce priveste increderea oamenilor ca reformele structurale vor aduce intotdeauna castiguri.”