Privire pe gaura cheii catre celelalte economii

Pentru a intelege fragilitatea economiilor estice, trebuie pornit de la caderea regimurilor comuniste. Noile puteri instalate au renuntat la tutela Moscovei, orientandu-se exuberant catre investitori din Vest. Acestia au venit, mirosind imediat cat de multi bani se pot face aici si au facut investitii uneori atat de mari incat au sufocat micile companii locale care nu puteau face fata diferentelor de tehnologie si de productivitate. Azi, cand occidentalii se retrag sau isi reduc turatia motoarelor sub presiunea dificultatilor financiare, evident ca provoaca dificultati enorme. E ca si cand dintr-o saltea gonflabila uriasa pe care se joaca niste copii, ai scoate brusc aerul. In scurta vreme probabil ca acei copii ar incepe sa planga. Lucrurile se petrec la fel si cu economiile din zona in aceasta perioada. Le cam dau lacrimile.

O chestiune care apasa asupra oricarei economii din Est este dependenta Produsului Intern Brut de pietele occidentalele. Scaderea importurilor statelor vestice se reflecta in scaderea incasarilor la buget in tarile din Est.

Iar acest lucru se simte serios. Nu mai putin important este insa indatorarea statelor estice in tot felul de valute – altele decat moneda nationala (euro, franci elvetieni sau forinti unguresti).

Ungaria este de departe tara cea mai indatorata si, atunci cand investitorii au inceput sa se retraga, moneda maghiara si-a inceput calvarul. Ungaria a fost si prima tara care a cerut ajutorul FMI, ca sa-si asigure lichiditati. Apoi au venit la usa Fondului Ucraina, Serbia, Letonia si acum, Romania.

Nu toate statele au aceeasi boala, insa. Daca citesti mai atent ultimele rapoarte ale Bancii Mondiale, distingi 3 grupuri de state in regiune.

• In prima categorie sunt cele care continua sa afiseze o crestere pozitiva in ciuda crizei. In capul grupei sta Slovacia (crestere de 2%, potrivit BM), care continua sa aiba o mare putere de atractie in ochii investitorilor. Polonia, Cehia, Bulgaria si Romania sunt si ele in aceasta grupa. Cu o mentiune pentru cehi. Tara e cel mai putin indatorata, ceea ce face ca riscurile asociate sa fie mai mici.
• In grupa a doua intalnim tarile cu o recesiune moderata, cu cresteri negative de circa 3 %. Ungaria, care cunoaste nu o vulnerabilitate, ci valuri de vulnerabilitati, se afla in aceasta grupa.
• Iar in ultima grupa, acolo unde lucrurile par a sta cel mai rau, gasim statele baltice – Estonia, Lituania, Letonia. Odinioara tarile cu cele mai mari cresteri economice (alimentate de bani veniti din afara, ca s-o spunem pe cinstite), azi ele isi vad economiile sufocate brutal. BM estimeaza ca PIB-ul acestor state ar putea cobori cu pana la 7 % in 2009, dupa ce in anii trecuti, cresterea pozitiva atinsese si 10 %. In cazul Letoniei, nici nu e de mirare ca lucrurile au capatat o turnura violenta. Premierul Ivars Godmanis, aspru contestat de populatie si de parlamentari, a fost nevoit sa isi dea demisia. In regiune apar primele manifestatii nationaliste, de remarcat.

Potrivit Morgan Stanley, Europa de Est a imprumutat pe termen scurt circa 1 700 miliarde de dolari din strainatate, ceea ce face ca rata pe care o au de achitat in acest an sa urce la 400 miliarde de dolari, ceea ce inseamna o treime din PIB-ul zonei. Evident ca in aceste conditii riscul de neplata este urias, iar bancile centrale trebuie sa faca adevarate scamatorii ca sa nu-si vada rezervele valutare mancate de volatilitate si de masurile de sustinere a cursului.

Deficitele publice se adancesc cu viteza, productia industriala scade vertiginos, iar somajul urca. Acestea sunt primele consecinte ale crizei, la nivel de economie nationala. In trimestrul 4, PIB-ul Letoniei a coborat cu 10 %, ceea ce l-a facut pe guvernatorul Bancii Centrale sa califice economia tarii ca fiind „in moarte clinica”. In Ucraina, cele 16 miliarde imprumutate pentru evitarea falimentului tarii nu au avut niciun efect. PIB-ul tarii s-a contractat cu 12%.

Una peste alta, lucrurile nu par a sta foarte bine nici pentru Romania, sau nu in situatia in care avem acest Guvern. Cu toate eforturile Guvernatorului Isarescu si in lipsa unor politici fiscale coerente, din mai-iunie incolo, in Romania se va simti criza cu adevarat.

Citeste si comenteaza pe Dan Popa’s Weblog.