Problemele economice cu care se confruntă românii. Trei sferturi din populație nu poate susține acoperirea unor necesități. Harta riscului de sărăcie și excluziune socială

Trei din patru români suferă de una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice, reiese dintr-o cercetare a Institutului Național de Statistică (INS). Circa unul din patru români are cel puțin două probleme economice cu care se confruntă. De asemenea, tot unul din patru are trei, patru sau cinci probleme. Anul trecut, potrivit INS, circa doi din trei români nu au avut capacitatea de a plăti o vacanță, iar unul din doi nu a putut face față unor situații neprevăzute.

Foarte pe scurt:

Una din trei persoane nu a avut bunuri de folosință îndelungată, anul trecut
7 milioane de persoane se aflau anul trecut în risc de sărăcie și excluziune socială
Rata deprivării materiale severe a scăzut, anul trecut
În anul 2017 incidenţa deprivării materiale severe este mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani
Aproape 3,9 milioane persoane, în situația deprivării materiale severe
4 din 10 tineri și 4 din 10 copii se află în risc de sărăcie și excluziune socială
Problemele de locuit afectează mai mult de o treime dintre persoane
Condițiile de locuit pot afecta chiar starea de sănătate a populaţie
Ponderea persoanelor care se confruntă cu lipsa unor condiţii adecvate de locuit este în scădere

INS: Starea de deprivare materială din punct de vedere economic ar putea fi considerată forma cea mai greu suportabilă, deoarece aduce atingere mai multor aspecte importante ale vieţii în gospodărie. Lipsa posibilităţilor financiare face ca unele persoane să nu poată susţine cheltuielile impuse de consumul unor produse alimentare de bază, de întreţinerea corespunzătoare a locuinţei, de achitarea unor obligaţii şi plăţi curente, de asigurarea unor condiţii de odihnă şi refacere în afara cadrului gospodăriei, dar şi de acoperirea unor necesităţi financiare apărute în mod neaşteptat şi care grevează suplimentar bugetul propriu.

Comparativ cu anul 2014, se observă o scădere semnificativă a numărului persoanelor care nu-şi pot plăti anual o săptămână de concediu cu 4,5 puncte procentuale, însă în rândul persoanelor aflate într-o situaţie imprevizibilă, care nu pot face faţă unor cheltuieli din resursele proprii, în 2017 situaṭia a redevenit similară cu cea de la începutul perioadei analizate (o scădere de doar 0,2 puncte procentuale comparativ cu 2014 n.r.).

Comparativ cu anul 2016, anul trecut a crescut ponderea celor care au una sau două probleme economice. De exemplu, în 2016, 20,8% dintre români aveau o singură problemă, iar în 2017 a crescut la 21,2%. În ceea ce privește persoanele cu două probleme, a crescut de la 25,5%, la 27,7%. În ceea ce privește persoanele cu cinci astfel de situații, statistica arată că a scăzut față de 2016, de la 15,9%, la 14,9%, dar este mai mare decât în 2015, când procentul era de 14,2%. Ponderile celor cu patru sau cinci probleme au scăzut în perioada 2014-2017.

Tot din datele INS reiese că una din trei persoane nu a avut bunuri de folosință îndelungată, precum maşină de spălat rufe, televizor color, telefon, calculator sau autoturism. Din totalul persoanelor, de lipsa unui singur bun suferă circa una din cinci persoane, iar de lipsa a două bunuri circa una din zece persoane.

„În România deprivarea materială din punctul de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată se reflectă predominant în lipsa autoturismului personal (29,8%) sau a unui calculator (15,0%). Se observă însă o tendinṭa evidentă de scădere a acestor deprivări, astfel, în anul 2017 comparativ cu anul 2014, diferenṭa a fost de 7,3 puncte procentuale a ponderii persoanelor care au autoturism personal şi de 5,4 puncte procentuale a celor care au calculator”, spune INS.

În perioada 2014-2017 se constată o tendinţă descrescătoare a persoanelor deprivate care se confruntau cu lipsa a una, două, trei sau patru bunuri de folosinţă îndelungată. Persoanele cărora le lipsesc toate cele 5 bunuri de folosinţă îndelungată sunt puţine, iar valorile în perioada 2014-2017 au fost sub 1%.

Deprivarea materială în ceea ce privește condițiile de locuit

Aceeași publicație relevă faptul că anul trecut problemele de locuit afectează mai mult de o treime dintre persoane (35,3%). Faţă de anul 2014, s-a înregistrat o scădere cu 5,5 puncte procentuale, dar situaţia nu poate fi considerată bună. Starea este chiar mai gravă dacă se are în vedere faptul că, în cea mai mare parte, persoanele considerate deprivate au mai mult de o problemă privind condiţiile de locuit.

Deficienţele resimţite cel mai acut de populaţia României, referitoare la condiţiile de locuit, sunt lipsa în interiorul locuinţei a grupului sanitar propriu sau a băii/duşului: 29,7%, respectiv 27,8%. De asemenea, 11,1% din persoanele din ţara noastră trăiesc în locuinţe cu pereţi sau podele deteriorate.

“Condiţiile de locuit pot constitui, în anumite situaţii, un motiv de deprivare destul de serios dacă avem în vedere că, pe termen lung, ele pot afecta chiar starea de sănătate a populaţiei. Este cazul existenţei unor caracteristici necorespunzătoare ale locuinţei, precum: existenţa unor pereţi cu igrasie, ferestre deteriorate, lipsa unei iluminări corespunzătoare a locuinţei, lipsa băii/duşului sau a grupului sanitar în interiorul locuinţei”, menționează sursa citată.

Cele mai numeroase sunt cazurile în care există două elemente componente ale deprivării materiale din punct de vedere al condiţiilor de locuit, acestea afectând aproape o persoană din cinci dintre cele cu astfel de deficienṭe ale locuinṭei.

Persoanele care cumulează trei ṣi patru probleme reprezintă mai puţin de o zecime din populaţie, primele trei categorii însumând mai mult de 90% din totalul persoanelor deprivate din punct de vedere al condiţiilor de locuit.

Comparativ cu anii anteriori, ponderea persoanelor care se confruntă cu lipsa unor condiţii adecvate de locuit este în scădere, de la 40,8% în anul 2014 la 35,3% în anul 2017.

Riscul de sărăcie și excluziune socială

Potrivit INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 35,7%, în anul 2017, corespunzătoare unui număr de 7 milioane persoane. În anul 2017 se constată o nouă descreștere a indicatorului, față de anul 2016 fiind cu 3,1 puncte procentuale mai mic. Totuși, comparativ cu celelalte state membre ale UE, nivelurile relative estimate pentru România sunt foarte mari, spune instituția.

Se remarcă o diferenţă de 1,6 puncte procentuale între persoanele de sex feminin şi masculin (36,5%, respectiv 34,9%), în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială. Totuşi vârsta pare să joace un rol important, indicatorul AROPE fiind mai mare la tinerii din grupa de vârstă 18-24 ani (42,5%) și la copii (41,7%) scăzând la persoanele de 65 de ani şi peste (33,2%) și la cele din grupa de vârstă 25-49 ani (32,5%).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit în profil regional.

„Păstrând proporţia se observă cam aceeaşi distribuţie a regiunilor ca şi în cazul ratei sărăciei relative. Aşadar, cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială se înregistrează în regiunea Sud-Vest Oltenia, urmată îndeaproape de regiunile Nord-Est ṣi Sud-Est. De remarcat este faptul că în anul 2017 faṭă de 2016, rata sărăciei sau excluziunii sociale a scăzut în regiunea Bucureṣti-Ilfov cu 7,9 puncte procentuale”, conform INS.

Deprivarea materială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.

Faţă de anul 2014, rata de deprivare materială severă a scăzut cu 6,2 puncte procentuale, ajungând la 19,7% din populaţie în anul 2017. Numărul total al persoanelor afectate de deprivarea materială severă a fost în anul 2017 de 3,881 milioane persoane, din care 48,8% bărbaţi şi 51,2% femei, proporţii apropiate de anul precedent.

În anul 2017 incidenţa deprivării materiale severe este mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani (21,5%) şi la vârstnicii de 65 de ani și peste (20,6%).

Faţă de începutul perioade analizate, în anul 2017 s-au remarcat scăderi importante ale ponderilor persoanelor deprivate material sever la grupele de vârstă de sub 18 ani şi la cea de 18-24 ani, reduceri cu 9,5 şi respectiv 8,5 puncte procentuale.

Cum stăm la nivel european

Din păcate, cele mai recente date sunt cele din 2016. Pe ansamblul Uniunii Europene, persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE) au reprezentat 23,5% în anul 2016. În clasament, România se află pe locul doi, după Bulgaria, în această privință.

În Uniunea Europeană deprivarea materială severă caracterizează viaţa a 7,5% din totalul persoanelor, diferenţierile între statele membre având însă o amplitudine considerabilă, spune INS.

În afară de Bulgaria (31,9%), România (23,8%) ṣi Grecia (22,4%), încă alte 8 state au rate superioare mediei UE, dar cu valori care oscilează de la 16,2% în Ungaria la 8,2% în Slovacia.
În cazul a unsprezece state: Suedia, Luxemburg, Finlanda, Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Franṭa, Malta, Estonia ṣi Cehia deprivarea severă se regăseşte la mai puţin de 5% din totalul populaţiei, adică s-ar putea spune că în societăţile respective fenomenul este unul cu totul marginal
În România inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2016, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%.
Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Slovenia, Slovacia ṣi Finlanda (3,6 fiecare), Belgia (3,8), Olanda (3,9),
iar cele mai mari în Bulgaria (7,7), România (7,2), Lituania (7,1), Grecia ṣi Spania (6,6 fiecare), Italia (6,3), Letonia (6,2). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene.