Problemele studiilor despre Covid-19 și de ce prea multe studii aduc mai multă confuzie decât lămuriri

​Două dintre cele mai prestigioase reviste științifice au retras recent studii despre Covid-19, iar situația arată cât de complicat este să păstrezi un echilibru între nevoia de a publica rapid studii care să fie utile medicilor și obligativitatea de a păstra un nivel ridicat al calității. Este o perioadă excepțională și pentru studiile științifice: apar extrem de multe cu Covid-19, nu pot fi evaluate corespunzător și în unele țări ies la iveală minusurile unui sistem care încurajează cercetătorii să publice cât mai mult.

La început de iunie au fost retrase la scurt timp de la publicare două studii legate de Covid-19 în publicații respectate: New England Journal of Medicine (N.E.J.M) și The Lancet. Motivul? Alți cercetători au observat că studiile au probleme, mai ales că sursa datelor era suspectă. Practic, cum explică New York Times într-o analiză interesantă, publicațiile științifice au ajuns un fel de victime ale pandemiei și situația scoate la iveală probleme deloc noi în procesul de evaluare a lucrărilor științifice.

Multe se leagă de termenul ”peer review”, o componentă esențială a mecanismului publicării unor lucrări științifice. Peer review, recenzarea colegială sau evaluarea „inter pares, se referă la evaluarea unor lucrări științifice înainte de publicare de către alte persoane care lucrează în același domeniu. Practic, acei cercetători judecă de manieră critică lucrarea, pot solicita modificări unde lucrurile ”nu se leagă” sau pot să o respingă din start ca nefiind viabilă și deci nu are cum să fie publicată într-o revistă științifică. Mecanismul este util pentru evitarea cazurilor în care sunt publicate lucrări de calitate foarte slabă sau cu concluzii eronate. Mecanismul NU este infailibil.

Directorii celor două reviste în cauză, N.E.J.M și The Lancet, au admis că nu ar fi trebuit să fi fost publicate cele două studii retrase, iar cercetători din diverse domenii spun că retragerea este un semnal alarmant că procesul de ”peer review” are ”fisuri” și că, în această perioadă sunt înaintate spre evaluare mult prea multe lucrări științifice.

Reputația acestor reviste se bazează tocmai pe un ”peer review” riguros care garantează faptul că sunt publicate doar lucrările temeinic realizate. Criticii spuneau încă dinaintea crizei Covid că sunt prea puțin transparente practicile de evaluare a lucrărilor, revistele rar dezvăluie cine a evaluat un studiu, ce lucruri au fost semnalate sau cât a durat procesul.

Acum, problemele par să se fi accentuat, existând o mare presiune din partea sistemului medical să apară studii complete cât mai rapid, pentru ca boala Covid-19 să fie cât mai bine înțeleasă.

Foarte posibil că vorbim de o saturare a comunității științifice din cauza numărului foarte mare de studii candidate pentru a apărea în reviste. Dată fiind presiunea, procesul de ”peer review” a trebuit să fie scurtat chiar și la câteva zile sau săptămâni, de la câteva luni și chiar până spre un an pentru lucrări super-complexe.

Datele de la care au pornit cele două studii retrase s-au dovedit a fi dubioase, venite de la o mică firmă americană, Surgisphere, care a susținut că are date de la aproape 100.000 de pacienți de la 700 de spitale de peste tot din lume, o cantitate nerealist de mare de date. Cum notează Le Monde, o societate americană obscură de lângă Chicago a stat la baza unor studii serioase și a ajuns rapid să aibă accese la reviste prestigioase și să ducă indirect la modificarea politicii sanitare a unei țări mari, precum Franța, lucru inadmisibil. Publicația notează că multe lucruri nu merg bine în domeniul controlului calității la diverse studii științifice.

Sapan Desai, șeful companiei Surgisphere, a declarat în presă că datele sunt autentice și că provin de la 1.200 de spitale din lume, dar când publicațiile N.E.J.M și The Lancet au cerut un audit independent pentru date, Desai a refuzat, motivând acorduri de confidențialitate cu spitalele.

Trebuie spus că lucrările științifice sunt un gen literar cu totul special care este greu de citit din mai multe motive, dincolo de jargonul științific care este complicat pentru orice om din afara domeniului respectiv. Lucrările științifice sunt lungi, rezumatele nu oferă întotdeauna concluzii clare și niciodată nu oferă adevărul absolut.

New York Times a explicat într-un articol recent, cum a evoluat limbajul lucrărilor științifice și de ce, mai ales în această perioadă, trebuie să le citim cu o foarte mare doză de scepticism. Pertioada este cu totul excepțională fiindcă se caută explicații legate de Covid-19, de medicamentele care sunt utile și de modul cum evoluează boala.

Le Monde notează într-un articol despre scandalul ”Lancetgate” că o mare problemă este și faptul că se lucrează în unele cazuri ”la număr” și în Franța, din 2006 un sistem recompensează financiar instituțiile medicale de cercetare, în funcție de numărul de articole publicate de echipele lor. Institutele de cercetare primesc mai mulți bani dacă angajații lor publică mai mult în reviste științifice de prim rang. Publicația dă și exemplul unui cercetător care a avut și peste 200 de articole pe an, dar s-a și citat pe însuși des, pentru a fi mai mare numărul de apariții ”contorizate”.