Procurorii anticorupţie au contestat măsura arestului la domiciliu dispusă în cazul lui Igor Dodon / Ei cer arest preventiv

Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a contestat cu recurs, vineri, mandatul de arest la domiciliu aplicat în privinţa ex-preşedintelui Republicii Moldova. Procurorii cer arest preventiv pentru 30 de zile şi afirmă că magistraţii au motivat decizia în contradicţie cu probele prezentate, bazându-se pe afirmaţii subiective ale apărării, care nu au fost probate, potrivit News.ro.

”Procuratura Anticorupţie, informează opinia publică că, pe parcursul zilei de astăzi 27 mai 2022, procurorii au contestat cu recurs la Curtea de Apel Chişinău, încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana din 26 mai 2022 prin care s-a dispus plasarea în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, a ex-preşedintelui Republicii Moldova, învinuit pe patru capete de acuzare, după cum urmează: coruperea pasivă, organizarea, dirijarea şi acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării partidului politic de către un grup criminal organizat, trădare de patrie şi îmbogăţire ilicită”, au transmis, vineri, procurorii anticorupţie din Republica Moldova.

Procurorii cer arest preventiv pe un termen de 30 zile, cu executarea acestuia în Penitenciarul nr.13 Chişinău.

”Procurorii şi-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanţei de judecată. Or, la eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privinţa persoanei vizate, însăşi instanţa a constatat existenţa bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracţiunilor imputate şi prezenţa în speţă a riscurilor invocate şi susţinute prin probele anexate la demers, precum şi cele prezentate suplimentar în şedinţă de judecată de către procurori şi anume:

• riscul eschivării de la organul de urmărire;
• riscul împiedicării bunei desfăşurări a urmăririi penale;
• riscul săvârşirii de noi infracţiuni şi
• riscul provocării dezordinilor publice”, au mai transmis procurorii.

Potrivit acestora, ”argumentul invocat de către instanţa de judecată, precum că, „arestul la domiciliu poate pozitiv să influenţeze mersul urmăririi penale, cât şi procesul de obţinere a probelor asupra cazului”, nu ţine, dat fiind faptul că, procurorii au prezentat nemijlocit în şedinţa de judecată suficiente probe care confirmă că, învinuitul are deplasări frecvente peste hotarele ţării, fapt confirmat prin informaţia cu privire la traversarea frontierei de stat, precum şi prin depistarea în cadrul percheziţiilor a mijloacelor financiare în valută străină, inclusiv ruble ruseşti”.

”Mai mult ca atât, însăşi învinuitul a confirmat că avea planificată o deplasare în Federaţia Rusă, deţinând de asemenea şi paşaport diplomatic. Concomitent, procurorii consideră că, judecătorul la emiterea deciziei nu a ţinut cont de caracterul complex al cazului infracţional investigat şi în mod special de legătura cu anumite personaje, lista care i-a fost adusă la cunoştinţă învinuitului în şedinţa de judecată. Prin urmare, există toate premisele că, acesta va întreprinde acţiuni de natură să împiedice aflarea adevărului, prin dirijarea lor şi orientarea la modul în care urmează să îşi formuleze declaraţiile”, au mai transmis procurorii.

Procurorii consideră că măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu aplicată ex-preşedintelui ţării şi restricţiile stabilite de judecătorul de instrucţie ”nu sunt capabile de a asigura izolarea învinuitului şi excluderea posibilităţii acestuia de a intra în contact cu anumite persoane implicate în cadrul acestei cauze penale, prin intermediul aplicaţiilor telefonice on-line instalate în telefoanele membrilor săi de familie, cu care domiciliază împreună la aceiaşi locaţie, unde a fost dispusă executarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu”.

”Mai mult ca atât, instanţa de judecată evident nu a aplicat toate restricţiile impuse de norma procesual penală, astfel nefiind limitate convorbirile telefonice, recepţionarea şi expedierea trimiterilor poştale şi utilizării altor mijloace de comunicare. La fel, procurorii consideră nemotivat argumentul instanţei precum că, învinuitul anterior nu a fost în conflict cu legea. Or, acest argument este nejustificat şi contravine probelor prezentate de către procurori, care confirmă faptul că, anterior pornirii acestei cauze penale, persoana vizată este urmărită penal deja într-o altă cauză penală, aflată la acest moment în gestiunea Procuraturii Generale”, au mai transmis procurorii anticorupţie.

Potrivit acestora, ”concluzionarea asupra faptului că, învinuitul are legătură durabilă cu statul (se prezuma referirea la Republica Moldova) este una arbitrară or, probele prezentate de către procurori, indică asupra unor legături stabile şi constante cu Federaţia Rusă, învinuitul fiind preşedintele unei asociaţii obşteşti, având finanţare exclusiv din Federaţia Rusă, iar co-fondator al asociaţiei respective este o organizaţie rusească”.

”Mai mult ca atât, deţinerea de funcţii publice înalte la care face trimitere instanţa de judecată nu pot constitui în sine temei de apreciere a necesităţii alegerii unei măsuri preventive mai puţin aspre. În concluzie, procurorii consideră că, instanţa de judecată şi-a motivat decizia în contradicţie cu probele prezentate de către procurori, bazându-se pe afirmaţii subiective ale apărării, care nu au fost probate nici într-un fel. Ţinem să precizăm că, investigaţiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislaţiei procesual penale, cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor persoanei vizate, cu asigurarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, confidenţialităţii urmăririi penale, respectării vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, au mai transmis procurorii.

Aceştia anunţă că şedinţa de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începând cu ora 13.00.