Sari direct la conținut

Producția mondială de vin, la cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani / Ce țări au cele mai mari scăderi în producția de vin și cum stă România

HotNews.ro
Vita de vie, Foto: Steve Parsons / PA Images / Profimedia
Vita de vie, Foto: Steve Parsons / PA Images / Profimedia

​Se preconizează că producția mondială de vin va scădea la cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani în 2023 din cauza recoltelor slabe din emisfera sudică și a unora dintre marii producători europeni, a anunțat marți Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), relatează Reuters. Între înghețuri timpurii, ploi torențiale, mucegai sau secetă, producția mondială de vin ar scădea anul acesta cu 7% față de anul trecut, notează AFP. Cu toate acestea, România ar fi printre țările europene care vor înregistra creșteri, potrivit prognozelor.

În previziunile inițiale, OIV a fixat producția mondială de vinuri, excluzând sucurile și mustul, la o cantitate cuprinsă între 241,7 milioane și 246,6 milioane de hectolitri (mhl), cu o estimare medie de 244,1 mhl.

Acesta ar fi cu 7% mai mică decât anul trecut și cea mai mică din 1961, când a scăzut la 214 mil. hectolitri, a spus OIV. Un hectolitru este echivalentul a 133 de sticle standard de vin.

Care ar fi cele mai afectate țări de scăderea producției de vin

Franța, cu producție stabilă, devine din nou principalul furnizor de vin din lume, înaintea Italiei, unde producția a scăzut cu 12%, notează OIV în prima sa evaluare a recoltei din 2023.

Vinificator de peste douăzeci de ani în Loreto Aprutino din centrul Italiei, Antonella di Tonno, în vârstă de 43 de ani, nu a experimentat niciodată o recoltă atât de dezastruoasă, cu furtuni cu grindină și perioade lungi de ploi torenţiale urmate de o mare secetă.

La sfârșitul lunii iunie, „o furtună violentă cu grindină a căzut pe una dintre podgoriile noastre de șase hectare din Montepulciano d’Abruzzo, distrugând 60% din producția sa în doar câteva minute”, a declarat pentru AFP proprietarul proprietății viticole Talamonti.

Frunze îngălbenite și uscate, ciorchini de struguri acoperiți cu mucegai alb reprezintă un alt flagel. Din cauza ploilor asociate cu căldură, mucegaiul a atacat vița de vie cultivată pe 44 de hectare pe versanții masivului Gran Sasso, din Apenini.

Italia, cu 504 soiuri de viță de vie care necesită fiecare un timp de maturare diferit, este deosebit de „expusă efectelor vremii capricioase, având în vedere că operațiunile de recoltare de acolo durează mai mult de 100 de zile, cea mai lungă durată din Europa”, a subliniat recent principala uniune agricolă Coldiretti.

În emisfera nordică, producția viticolă a suferit în special în unele zone din Spania (unde a scăzut cu 14%) și Grecia (unde a scăzut cu 45%).

În Franța, chiar dacă producția se stabilizează în ansamblu, există diferențe semnificative, notează OIV.

Bordeaux și regiunea de sud-vest s-au confruntat cu răspândirea mucegaiului, în timp ce Languedoc-Roussillon a fost afectat de valuri de căldură și de secetă.

Volume „deosebit de mari” sunt totuși așteptate în Cognac, Corsica și Champagne, subliniază OIV.

În emisfera sudică, Australia (-24%), Argentina (-23%), Chile (-20%) și Africa de Sud (-10%) au fost afectate în mod deosebit.

România, printre țările UE care înregistrează creșterea producției de vin

„Doar SUA și câteva țări din UE, precum Germania, Portugalia și România, s-au confruntat cu condiții climatice favorabile care au dus la volume medii sau peste medie”, notează OIV.

Astfel, potrivit OIV, în ceea ce privește celelalte țări majore producătoare de vin din UE, sunt așteptate creșteri în Germania (9,0 mhl, +1% / 2022), Portugalia (7,4 mhl, +8% / 2022) și România (4,4 mhl, +15% / 2022).

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro