Proiectele faraonice ale primarilor din Bucuresti: Sapte lucruri mai urgente pentru Bucuresti inainte sa devina port la Dunare

Primarul Gabriela Firea solicita ca Primaria Capitalei sa preia responsabilitatea mega proiectului „Bucuresti-Port la Dunare”, daca actualul Guvern nu se implica. Firea a declarat recent ca in afara de navigatie, canalul ar putea avea si valoare energetica: de-a lungul cursului apei ar putea fi construite si cateva hidrocentrale cu investitie de circa 1,5-1,7 miliarde de euro. Aceasta suma este una uriasa pentru bugetul local, circa 4 miliarde lei pe an, dintre care cheltuielile curente (subventii RADET si RATB, salarii, cheltuieli de functionare) reprezinta circa 2,8 miliarde lei.

Discutia despre acest proiect urias, ce aminteste de autostrada suspendata promisa de Sorin Oprescu, are loc in conditiile in care Bucurestiul este un oras in care este din ce in ce mai greu sa traiesti din cauza traficului infernal si a poluarii. Capitala e pe locul 6 in topul celor mai aglomerate orase din lume, la concurenta cu metropole care au de 5-6 ori mai multi locuitori. Aerul este irespirabil la orele de varf pe arterele aglomerate, iar din 2014 e declansata procedura de infringement pentru poluare cu praf.

In plus, in fiecare an la venirea iernii discutam daca vom avea apa calda si caldura, adica utilitati de baza intr-o capitala. Multe dintre spitalele din subordinea Primariei sufera din cauza lipsei de investitii, iar la primul cutremur risca sa cada cateva sute de cladiri fiindca nu au fost consolidate.

Rezolvarea acestor probleme implica bugetul de pe cel putin doua mandate si accesarea fondurilor europene disponibile, asta in cel mai bun caz, in care toata lumea se mobilizeaza foarte bine.

Reamintim ca un alt proiect fantezist i-a apartinut fostului primar general, Sorin Oprescu. Autostrada suspendata, promisa in cele doua campanii electorale, a ramas doar pe hartie.

In campania electorala din 2008, Sorin Oprescu, candidat la primarie, promitea bucurestenilor ca va face in 2 ani o autostrada suspendata care va traversa Capitala de la Nord la Sud pentru a scapa urbea de traficul sufocant. Dupa ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul autostradazii suspendate la sol, pe bd. Buzesti, unde se faceau lucrari de largire a strazii, pana la Vasile Parvan.

Intrucat presa si electoratul nu au fost multumiti de aceasta varianta, dupa 4 ani de mandat Oprescu a prezentat alt proiect – inelul median al Capitalei – o sosea de 13,5 km, paralela cu inelul de cale ferata, intre Colentina si Lacul Morii. Acest proiect a fost aprobat de Consiliul General al municipiului Bucuresti in noiembrie 2013 si costa nu mai putin de 1,6 miliarde de euro. Intrucat este o suma colosala pentru bugetul Capitalei, Oprescu a declarat ca o va face cu investitori chinezi. Dupa noiembrie 2013 nu s-a mai auzit insa nimic de proiect. Singurele care au avut de castigat pana acum sunt doar firmele care au facut proiectul si care primesc pentru el 12 milioane de lei – circa 3 milioane de euro.

• Metroul si Soseaua de Centura apartin de Ministerul Transporturilor nu de Primaria Capitalei.

Sapte probleme pe care Bucurestiul trebuie sa le rezolve inainte sa devina port la Dunare

1. Rezolvarea problemelor de trafic si poluare;

Potrivit unui studiu care arata indicele anual de trafic in 2015, realizat de TomTom Telematics, in 2015, Bucurestiul s-a aflat pe locul 6 in topul celor mai aglomerate orase din lume (din 174 orase), avand un indice de congestie de 43%. Indicele a crescut cu 2% fata de 2014. Acest indice arata cu cat timp petrec soferii mai mult in trafic, atunci cand exista blocaje, fata de o calatorie fara blocaje.

Mai aglomerate decat Bucurestiul sunt: Mexico City, Bangkok, Istanbul, Rio de Janeiro si Moscova. Totusi, populatia din aceste orase este mult mai numeroasa, comparat cu Bucurestiul: Rio de Janeiro – 6,5 milioane locuitori, Mexico City – 8,8 milioane locuitori; Bangkok – 9,6 milioane locuitori Istanbul – 14 milioane locuitori, Moscova – circa 12 milioane locuitori. Bucurestiul are, potrivit datelor de la ultimul recensamant, circa 1,8 milioane locuitori.

In lipsa unui transport in comun competitiv si a pistelor de biciclete, bucurestenii se orienteaza tot mai mult catre masina personala, iar traficul la orele de varf este infernal. Traficul reprezinta principalul poluator din Capitala.

Potrivit Planului de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov (PMUD), strategia de transport pentru aceasta regiune, pentru decongestionarea traficului Primaria Capitalei trebuie sa investeasca in transportul public (sa modernizeze flota RATB, sa faca benzi unice pentru mijloacele de transport in comun, sa dezvolte reteaua de linii autobuz/tramvai/troleibuz in Bucuresti sin in Ilfov), sa faca piste pentru biciclete si sa imbunatateasca infrastructura rutiera acolo unde este cazul (pasaje, strapungeri, penetratii).

Aceste masuri au fost aplicate si de marile orase din Europa care au redus de la an la an congestia si poluarea. Pentru implementarea lor este nevoie de cateva miliarde de euro.

Ce proiecte pentru rezolvarea problemelor de trafic propune Planul de Mobilitate Urbana Durabila

Dezvoltarea retrelei de tramvai

In principal, PMUD propune extinderea liniilor de tramvai, acesta fiind cel mai competitiv mijloc de transport de suprafata. Punctual, se propun urmatoarele proiecte:

– infiintarea unei extensii de 1,3 km a liniei de tramvai prin Piata Unirii care va face posibile conexiunile cu liniile de tramvai din zona de sud – est spre cea de nord – est a orasului, oferind un transport public imbunatatit de – a lungul viitorului coridor M7. Valoare proiect: 12,4 milioane euro fara TVA.

– imbunatatirea infrastructurii de tramvai pe urmatoarele coridoare: Piata Unirii (Pta. Sf. Vineri terminus) – Republica; Stefan cel Mare – Pipera; Nord – Vest langa Linia de Metrou 4 (spre Parcul Bazilescu) si coridor vest-est orbital, sudul centrului orasului. Valoare a proiectului este de 216 milioane euro fara TVA.

– dezvoltarea unui nou culoar de tramvai pe ruta Bragadiru – Voluntari prin centrul Bucurestiului. Acesta va avea o lungime de 21 km si este echivalent cu magistrala de metrou M7. Valoare proiect – 426 milioane de euro fara TVA;

– dezvoltarea unui nou culoar de tramvai pe ruta Popesti-Leordeni – Piata Victoriei. Acesta va avea o lungime de 13km si va asigura asigurarea un transport rapid, care in prezent lipseste, pe directia SE-NV pentru conectarea orasului Popesti -Leordeni cu centrul Bucurestiului. Valoarea proiectului – 334 milioane de euro plus TVA;

– achizitionare tramvaie rapide pentru cele doua coridoare – 286 milioane de euro plus TVA;

Dezvoltarea retelei de autobuze si troleibuze

– realizarea coridorului de Transport Rapid cu Autobuzul pe ruta Buftea – Straulesti. Valoare proiect – 40 milioane de euro plus TVA;

– realizarea coridorului de Transport Rapid cu Autobuzul pe ruta Magurele -Gara de Nord. Valoare proiect – 68 milioane de euro plus TVA;

– cumpararea de autobuze articulate, de mare capacitate – 23 milioane de euro;

– benzi de circulatie cu prioritate pentru autobuze. Valoare proiect- 45 milioane de euro plus TVA;

– modernizarea retelei de troleibuze. Valoare proiect – 107 milioane euro plus TVA;

– reabilitarea statiilor de autobuz. Valoare proiect- 22 milioane euro plus TVA;

– imbunatatirea operarii si intretinerii autobuzelor si achizitia de autobuze. Valoare proiect – 256 milioane de euro plus TVA;

– reorganizarea traseelor de autobuz in Bucuresti. Valoare proiect -15 milioane de euro plus TVA;

– modernizarea si constructia de depouri de troleibuz (Modernizare Depou Berceni; Bujoreni, Vatra Luminoasa si constructie depou nou – 100 troleibuze). Valoare proiect – 100 milioane de euro plus TVA;

Piste pentru biciclete

– realizarea retelei utilitare de 250 km piste de biciclete, cu 12 proiecte prioritare de 60km pe termen scurt:

1. Calea Victoriei: Calea Victoriei – Splaiul Independentei (0.6 km)

2. Ride through Bucharest: Piata Unirii -Piata Victoriei (3.3 km)

3. Ride to Shop: Piata Victoriei – Baneasa (6.5 km)

4. Ride to Leisure: Piata Unirii – Mihai Bravu (3 km)

5. Ride to School: Universitate – Doamna Ghica (6 km)

6. Ride to Office: Doamna Ghica – Pipera (6.3 km)

7. Along the Dambovita: Sos. Virtutii – Piata Unirii (5.6 km)

8. Ride East: Piata Unirii – 1 Decembrie (6 km)

9. Ride to Rail: Basarab – Piata Romana (2.4 km)

10. City Center to Smart City I: Piata Unirii – Sos. Alexandriei (5.2 km)

11. City Center to Smart City II: Sos. Alexandriei – Magurele (6.2 km)

12. Bucharest to Ilfov: Ring Road – Voluntari – Doamna Ghica (7 km)

Valoare proiect – 50 milioane de euro plus TVA;

– infiintarea retelei de agrement pentru biciclete:

Traseul 1 – Lacul Cernica

Traseul 2 – Lacul Chitila si Lacul Mogosoaia

Traseul 3a – Padurea Baneasa – Caldarusani

Traseul 3b – Padurea Baneasa – Snagov

Dezvoltarea unui ghid pentru realizarea unei infrastructuri sigure, eficiente si atractive pentru biciclete, pe baza exemplelor de buna practica din alte state europene cu o dezvoltata cultura pentru utilizarea bicicletelor.

Coordonat cu propunerea institutionala de revizuire a normativelor si standardelor si initiativa MDRAP.

Valoare proiect – circa 7 milioane de euro plus TVA;

– introducerea unui serviciu de inchiriere biciclete Valoare: 15 milioane de euro;

Primaria Capitalei a primit 10 milioane de euro, in 2014, de la Ministerul Mediului, pentru realizarea de piste pentru biciclete, insa nu s-a facut nimic de acesti bani pana acum.

Extindere retea drumuri

– extinderea Bd. Timisoara, cu aprox. 5.5 km, conexiune la DJ 602. Largire Sos. Fabrica Glucoza si trecere la nivel cu Str. Barbu Vacarescu. Valoare proiecte – 79,6 milioane de euro plus TVA;

Pe langa proiectele propuse de PMUD, Primaria Capitalei mai are in sertar cateva proiecte care trebuiau incepute inca de acum cativa ani: largirea str. Prelungirea Ghencea, pasaj intersectia Doamna Ghica, pasaj Piata Delfinului, pasaj intersectie Sos. Andronache – Sos. Colentina, strapungere Buzesti – Berzei – Uranus – Piata George Cosbuc.

Pe langa proiectele care trebuie incepute, Primaria trebuie sa termine pasajul rutier subteran de la Piata sudului, unde a pierdut fonduri europene de circa 100 milioane lei, iar acesti bani trebuie platiti de la bugetul local, Pasajul rutier suprateran de la Nicolae Grigorescu, Pasajul de la Ciurel, reabilitarea Sos. Pantelimon.

Cresterea suprafetei de spatiu verde

Potrivit Registrului Spatiilor Verzi, facut public de municipalitate in 2011, Capitala are 23,21 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Pana in 2013, cantitatea de spatiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuia sa ajunga la 26 mp, insa in conditiile in care nu s-a mai construit niciun parc, iar parcurile existente sunt distruse, aceasta prevedere nu a fost respectata.

Circa 30 de hectare din marile parcuri bucurestene risca sa fie distruse ca spatii verzi si construite daca autoritatile nu vor lua masuri urgente. Este vorba de bucati din parcurile Tineretului, Titan, Circului, Plumbuita si Verdi care au fost retrocedate. Acestora li se adauga alte zeci de hectare pentru care exista cereri de retrocedare sau litigii in curs: 7 hectare din parcul Herastrau si mai multe bucati din parcurile Bazilescu si Floreasca. Solutia pentru salvarea acestor spatii verzi ar fi rascumpararea sau exproprierea, insa nici Primaria Capitalei, nici primariile de sector si nici Parlamentul Romaniei nu si-au manifestat nicio intentie in acest sens.

Citeste aici mai mult.

Primarul general al Capitalei, Gabriela FIrea, a declarat ca aceste terenuri nu trebuie rascumparate deoarece fiind spatii verzi nu se poate construi acolo, ele insa nu pot fi folosite de cetatenii din zona, fiind proprietate privata.

Pentru rascumpararea acestor terenuri retrocedate in marile parcuri ar fi nevoie de zeci de milioane de eoro. Acestora se adauga si sumele necesare amenajarii de noi parcuri, pentru a putea atinge suprafata minima de spatiu verde impusa de UE.

2. Rezolvarea problemei incalzirii centralizate – investitii masive la RADET;

Pe 5 octombrie 2016 RADET, aflat in subordinea municipalitatii, a intrat in insolventa avand datorii de circa 3,9 miliarde lei catre ELCEN, furnizorul de energie termica. Primaria Capitalei a anuntat ca a dorit intrarea in insolventa pentru redresarea regiei si stoparea cresterii penalitatilor. In plus, se va face o analiza a datoriilor pe care Regia le are catre ELCEN, deoarece Primaria nu este de acord cu suma de 3,9 miliarde lei.

In orice caz, o parte din aceasta datorie uriasa tot va trebui platita la un moment dat, ceea ce implica un efort financiar foarte mare pentru municipalitate.

Pe langa asta, RADET are 1000 km retea de transport, 3000 km retea de distributie. Din cei 3.000 de kilometri de retea de transport, doar 8% sunt reabilitati, peste 70% din retea este mai veche de 40 de ani, si-a depasit durata de viata, potrivit informatiilor furnizate de Primaria Capitalei.

In reteaua de distributie a energiei termice se inregistreaza peste 4.000 de avarii, iar circa 85% de retea nu este modernizata.

„Modernizarea a aproximativ 1000 de km de retea primara ar reduce semnificativ pierderile si ar duce operatorul spre eficienta. Din cauza sistemului invechit de distributie a agentului termic, zilnic se pierd 1.000 de tone de apa. Asta inseamna 20 milioane de euro pe an, care se duc in pamant”, potrivit datelor furnizate recent de municipalitate. In cazul in care municipalitatea va construi cele 5 CET-uri, investitia se ridica la circa 120 milioane euro.

Pentru modernizarea retelei sunt disponibile 180 milioane euro fonduri europene si de acesti bani reprezentantii municipalitatii spun ca se pot reabilita 500 km de retea. Primaria insa trebuie sa cofinanteze proiectul si mai raman inca 500km de retea care trebuie modernizati pe banii municipalitatii.

In plus, RADET a anuntat in aprilie 2016, ca noua strategie energetica propune construirea a 5 CET-uri noi, pentru a reduce cheltuielile de transport, iar investitia se ridica la 120 milioane euro. Asta ar fi alta cheltuiala necesara pentru viabilizarea sistemului centralizat de incalzire.

3. Modernizarea celor 19 spitale aflate la Primaria Capitalei

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat in septembrie 130 milioane lei pentru dotarea celor 19 spitale aflate in subordinea Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale din Bucuresti. Din aceasta suma, 15 milioane vor fi decontati pana la finalul anului, iar restul, anul viitor. Aceasta este o noua cheltuiala de care trebuie sa tina cont primarul Gabriela Firea.

In plus, Primaria Capitalei a anuntat ca va demara un program pentru dotarea si modernizarea cabinetelor de asistenta medicala scolara si de medicina dentara din unitatile de invatamant public prescolar, scolar si universitar din municipiul Bucuresti, un proiect de circa 3 milioane de euro.

4. Consolidarea cladirilor cu risc seismic

In Bucuresti sunt 774 de cladiri care prezinta risc seismic:

– Imobile incadrate in clasa I de risc seismic care prezinta pericol public ￢183 cladiri

– Imobile incadrate in clasa I de risc seismic ￢ 173 cladiri

– Imobile incadrate in clasa II de risc seismic ￢ 318 cladiri

– Imobile incadrate in clasa III de risc seismic – 94 cladiri

– Imobile incadrate in clasa IV de risc seismic ￢ 6 cladiri

Din totalul cladirilor expertizate, au fost consolidate din anul 2001 pana in prezent 75 imobile, 18 de catre Primarie, restul pe cheltuiala proprie a proprietarilor.

Pentru 62 cladiri din cele 183 cladiri, au fost depuse documentele legale de catre asociatiile de proprietari, insa doar pentru 11 imobile sunt incheiate contracte de executie a lucrarilor, in conditiile legii, si numai la 3 dintre acestea sunt deschise santiere

Potrivit informatiilor furnizate de Primaria Capitalei, tariful (estimativ) pe mp pentru lucrarile de consolidare variaza in functie de solutia de consolidare astfel: costurile sunt intre 270 euro/mp si 450 euro/mp. Astfel, consolidarea macar a celor 183 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic care prezinta pericol public inseamna un efort financiar considerabil pentru municipalitate, chiar daca banii vor fi recuperati in rate de la proprietari.

Recent, Primaria CApitalei a infiintat ADMINISTRATIA MUNICIPALA PENTRU CONSOLIDAREA IMOBILELOR CU RISC SEISMIC ￢ institutie publica in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti care se va ocupa de consolidarea cladirilor, iar Gabriela Firea a declarat ca reprezinta o prioritate a mandatului sau consolidarea cldirilor. Ramane de vazut daca se va modifica legislatia pentru ca Primaria sa poata consolida cladirile si fara acordul tuturor proprietarilor, si daca municipalitatea va avea resursele financiare necesare.

5. Construirea unei sali polivalente si a unui patinoar

In 2016, Bucurestiul a pierdut organizarea mai multor evenimente sportive (tenis, handbal si sporturi electronice) in absenta unei sali polivalente, acestea fiind castigate de Cluj-Napoca.

Primaria Capitalei a lansat la inceputul anului 2014 licitatia pentru proiectarea si construirea Salii Polivalente din complexul Lia Manoliu, valoarea lucrarilor fiind estimata la circa 290 milioane de lei plus TVA (65 milioane de euro). Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, declara ca lucrarile vor incepe in 2015, apoi au aparut probleme cu licitatia,

La finalul anului 2015, contractul pentru construirea salii polivalente a fost atribuit asocierii Astaldi Spa – Euro Construct Trading 98 SRL, valoarea fiind de 357 milioane lei cu TVA (aprox. 80 milioane euro). Sala Polivalenta va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP si 500 de locuri noi de parcare.

Durata contractului este de 36 de luni din care 24 de luni pentru proiectare si executia lucrarilor si 12 luni pentru servicii tehnice de oprare si mentenanta dupa receptia lucrarilor. Lucrarile trebuie sa inceapa in 2016.

Lucrarile nu au inceput nici pana acum.

Patinoarul Flamaropol: Primaria Capitalei a finalizat licitatia si a semnat contractul pentru lucrarile de executie la noul patinoar Mihai Flamaropol pe pe 17 iunie 2015. Licitatia a fost castigata de asocierea SC Uti Grup SA – Astaldi Spa, valoarea contractului fiind de circa 125 milione de lei. Municipalitatea atribuise contractul celor doua firme inca din luna septembrie 2014, insa licitatia a fost contestata.

Noul patinoar va avea o capacitate de 3.100 de locuri. Functiunea principala va fi patinoarul artificial olimpic si pe langa sportivii de performanta va avea acces si publicul amator.

Functiunile complementare constau in bazin de inot, sala de sport, spatii pentru relaxare si intretinere fizica, spatii pentru recuperare fizica, sala de escalada indoor si dotari pentru escalada outdoor, spatii comerciale si pentru alimentatie publica, potrivit municipalitatii.

Initial, lucrarile trebuiau sa inceapa in 2014, termenul de finalizare al lucrarii fiind sfarsitul anului 2016.

Vechiul patinoar a fost demolat in acest an, insa lucrarile la cel nou inca nu au inceput.

6. Amenajarea de noi parcari subterane si park&ride si cresterea calitatii spatiului public;

Inca din 2012, Primaria Capitalei trebuia sa inceapa lucrarile la 3 parcari park&ride: una langa aeroportul Baneasa, una la capatul Soselei Pantelimon si alta la intersectia bd. Liviu Rebreanu cu bd. 1 Decembrie. ACEste parcarii ii ajuta pe cei care vin din afara Bucurestiului la munca sa isi lase masina acolo si sa foloseasca mai departe transportul public pentru a nu aglomera orasul. ACest lucru este benefic si pentru cetateni (economie la benzina, timp castigat) si pentru oras (se reduce aglomeratia). Pana acum nici una dintre aceste parcari nu a fost facuta.

„In ceea ce priveste parcarea de tip Park&Ride, in acest moment se lucreaza la elaborarea Planul Urbanistic Zonal, urmand sa fie obtinuta si autorizatia de construire”, se arata intr-un comunicat emis recent de Primaria Capitalei. Despre celelalte doua parcari nu s-a mai spus nimic.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat in 2016 planurile de urbanism si indicatorii tehnico-economici (cat costa) pentru 19 proiecte care vizeaza amenajarea mai multor parcari subterane, piatete si bulevarde din centrul Capitalei si amenajarea a doua muzee. Proiectele fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, o strategie care ar urma sa dea o nou fata centrului orasului, iar valoarea estimata a celor 19 proiecte se ridica la circa 925 milioane lei (205 milioane de euro). Proiectele vor fi depuse pentru accesarea de fonduri europene.

Cele 19 proiecte prevad: amenajarea Pietei Constitutiei si a unui parcaj subteran pe trei niveluri, amenajarea unui pod pietonal peste Dambovita in dreptul strazii Lipscani si doua parcaje subterane, reamenajarea Parcului Izvor, reamenajarea spatiului verde de la Sala Paltului si construirea a doua parcaje subterane, un traseu de piste de biciclete in centrul orasului, un muzeu al multiculturalismului pe str Franceza, etc.

Cele cateva parcari subterane construite in zona centrala ar elibera trotuarele de masini.

Chiar daca se obtin fonduri europene pentru realizarea lor, Primaria Capitalei trebuie sa contribuie si ea cu bani, ceea ce inseamna o alta cheltuiala de care trebuie tinut cont. Citeste aici mai mult.

7. Investitii in reteaua de apa si canal si rezolvarea problemei deseurilor;

Inundatii

La fiecare ploaie mai mare anumite zone din Bucuresti se inunda. Aceste probleme pot fi rezolvate prin construirea a trei canale colectoare, investitie ce necesita circa 60 milioane de euro.

Este vorba despre: canal colector Cheile Turzii; canal interceptor nou pe Oltenitei intre colectoarele A2-A3 si construire deversor pentru ape mari din colectorul A3 in Raul Dambovita; Canal interceptor nou pe strada Brasov. Despre aceste discutii se discuta de peste 10 ani, insa nu s-au facut nici pana acum.

Un alt proiect important este „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita (CASETA)”.

Valoarea proiectului: 258,35 milioane euro, din care: 130,49 milioane euro de la Comisia Europeana (prin POS Mediu), 51,55 milioane de euro de la bugetul de stat, 76,3 milioane de euro de la bugetul Capitalei in calitate de beneficiar.

In plus, in Bucuresti inca sunt strazi fara apa si canal.

Deseuri

Bucurestiul are mari probleme cu colectarea selectiva a deseurilor, pe scurt, ea nu se face. In plus, sunt probleme cu gestionare deseurilor menajere, acestea fiind depozitate la cele trei gropi de gunoi de lana Bucuresti. Trendul in Europa este de a recicla cat mai mult din deseurile colectate si de a le folosi pentru a produce energie. Deocamdata Bucurestiul nu face acest lucru. In plus, in ultimele luni, a fost un imen scandal legat de depozitul de deseuri Iridex (una dintre cele trei gropi de gunoi), locuitorii din zona acuzand ca pute pe o raza de cativa km de la groapa de gunoi. Garda de mediu a identificat mai multe probleme, iar inspectorii au dat un termen de doua luni pentru remedierea lor.

Operatorii depozitului au anuntat ca au implementat toate masurile impuse de Garda de Mediu. Ramane ca inspectorii de mediu sa verifice saptama viitoare daca acest lucru s-a intamplat si daca s-au rezolvat toate problemele.

„In Strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul Bucuresti, care a fost aprobata prin H.C.G.M.B. nr. 82/2015, alaturi de colectarea separata, au fost stabilite masuri privind tratarea si neutralizarea deseurilor, precum si valorificarea acestora. Astfel, la Capitolul Masuri de eficienta energetica, se prevede ca la nivelul Municipiului Bucuresti se va realiza Instalatia de tratare termica si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti, nu doar un incinerator. Instalatia va produce energie termica si energie electrica. Aceasta instalatie de ardere va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deseuri, perioada de functionare de 8000 ore/an si va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrica si 335.000 MWh/an de energie termica, obtinandu-se astfel energie termica si electrica (din surse regenerabile, asa cum solicita Directivele Uniunii Europene), contribuind la atingerea tintelor de reducere a deseurilor. Exista 180 milioane euro alocati prin Programul Operational Infrastructura Mare, suma totala necesara fiind de 250 de milioane de euro iar instalatia trebuie finalizata pana in 2022 „, se arata intr-un comunicat al Primariei Capitalei de pe 14 septembrie 2016.

Deci, alti bani pe care municipalitatea trebuie sa-i dea in urmatorii 4 ani.