FOTO/VIDEO Protest în București împotriva „legii Vexler”, organizat de Claudiu Târziu și susținut de AUR. Scandări repetate despre Călin Georgescu
Câteva mii de persoane s-au adunat în Piața Universității joi seară pentru a protesta împotriva „legii Vexler” privind combaterea extremismului, în cadrul unei manifestații organizate de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținute de AUR, partidul din care Târziu a făcut parte până anul trecut. Demonstranții au plecat apoi în marș spre sediul Guvernului. „Avem nevoie de un stat al românilor, care să îi reprezinte pe români, nu interesele străine”, a declarat Târziu, pe scena manifestației. La un moment dat, când protestarii încă se aflau în Piața Universității, pe una dintre clădiri a fost proiectat mesajul „Marș la Moscova”.
Demonstranții au început să plece.
Protestatarii se află în fața Guvernului, cu steaguri și vuvuzele. Jandarmii au confirmat pentru HotNews că manifestația are autorizație.
Între timp, o parte dintre demonstranți au mers la statuia lui Mihai Eminescu de la Ateneu.
Protestatarii au început să ajungă în Piața Victoriei.
Protestatarii își continuă marșul spre sediul Guvernului. În acest moment se află pe bulevardul Magheru. Câțiva dintre trecători s-au oprit să îi fotografieze, în timp ce alții au fost nemulțumiți că aceștia încurcă traficul.
Protestatarii au pornit în marș spre Guvern, pe bulevardul Magheru.
„Marș la Moscova”
În timpul manifestației din Piața Universității, pe una dintre clădiri a fost proiectat mesajul „Marș la Moscova”.
Coloană de flori la statuia lui Eminescu
Liderul AUR a anunțat că „o delegație va depune coroane la statuia lui Mihai Eminescu de la Ateneu”.
„De ziua marelui Mihai Eminescu, rupt de unii în Parlamentul României, coloana noastră va merge pe bulevardul Magheru și Lascăr Catargiu, însă o delegație va depune coroane la statuia lui Mihai Eminescu de la Ateneu și se va alătura după aceea marșului. Împreună, unitate națională!”, a declarat George Simion de pe scena manifestației din Piața Universității.
„Mergem către obiectivul nostru principal din această zi, la marele poet Mihai Eminescu”, a spus unul dintre organizatori la microfon.
Mulțimea a scandat din nou „Călin Georgescu președinte”.
Demonstranții urmează să pornească în marș.
George Simion și Dan Puric, prezenți la manifestație
La protest este prezent și liderul AUR, George Simion. Într-o postare pe Facebook, deputatul a anunțat că demonstranții se vor îndrepta spre Guvern, pe bulevardele Magheru și Lascăr Catargiu.
La manifestație participă și actorul Dan Puric.
„Toate legile antiromânești au fost posibile, la fel ca și asta, din pricina lipsei acestui stat”
Claudiu Târziu susține că legea Vexler este o lege „antiromânească”.
„Toate legile antiromânești au fost posibile, la fel ca și asta, din pricina lipsei acestui stat. Ce avem noi de făcut, astăzi, constatând acest lucru? Să ne luăm statul înapoi, nu?! Fără un stat al nostru, nu mai producem nimic. Fără un stat al nostru, nu mai avem suveranitate. Fără un stat al nostru, nu mai putem spera în prosperitate. Avem nevoie de un stat al românilor, care să îi reprezinte pe români, nu interesele străine”, a declarat europarlamentarul.
Pe scenă a urcat și eurodeputatul Claudiu Târziu, organizatorul manifestației, care ține un discurs împotriva legii Vexler.
„Statul român a fost înlocuit cu un sistem de jaf automat”, a declarat Claudiu Târziu.
Protestul din Piața Universității a început. La manifestație s-au adunat câteva mii de persoane, cu steaguri și vuvuzuele, inclusiv cu drapelul Statelor Unite.
Demonstranții scandează „Stop legea Vexler”, dar și „Călin Georgescu președinte”, „Unitate națională”, „Libertate” și „Afară, afară cu hoții din țară”.
La manifestație sunt așteptați să ia parte în jur de 10.000 de persoane, spune principalului organizator, Claudiu Târziu, care a spus, într-un dialog cu HotNews, că singurul subiect împotriva căruia este îndreptată acțiunea de astăzi este Legea Vexler privind combaterea extremismului.
„Legea Vexler, după părerea noastră, este prioritate acum din punctul de vedere al reacției publice pe care trebuie să o avem. Sigur că și celelalte probleme legate de modul în care guvernează coaliția PSD-PNL-USR-UDMR sunt de combătut, dar am preferat să facem alte evenimente dedicate acelor probleme, de ordin economic, social, pe care le generează guvernarea Bolojan, nu să ne amestecăm mesajele, pentru că atunci nu mai înțelege nimeni nimic”, a explicat Claudiu Târziu.
„Urmează și alte proteste, dar dedicate altor teme”, a dat el asigurări.
„Au fost creatori care pentru o poezie sau pentru un articol au fost condamnați la închisoare”
Într-o postare pe Facebook, Claudiu Târziu a scris că „au fost vremuri în care poeții erau condamnați la temniță grea sau chiar la moarte pentru o poezie. Par să se întoarcă”. Întrebat la ce se referă concret, el a răspuns:
„Știm că, de exemplu, Ioan Slavici a făcut pușcărie în Imperiul Austro-Ungar pentru atitudinile lui românești din presă. Știm, de asemenea, că au fost în timpul comunismului că au fost poeți, creștini, fără niciun fel de implicare politică, precum Traian Dorz, care au fost băgați în închisoare”.
El a vorbit apoi despre condamnarea lui Radu Gyr.
„Am văzut că s-a făcut și această asociere. Da, Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru o poezie, nu pentru că a fost legionar. Atenție, pentru că a fost legionar el fusese condamnat deja, ispășise. Dar, în 1959, a scris o poezie: „Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane” (…) și i s-a imputat că incită la rebeliune legionară. Am mai auzit sintagma aceasta în 1990, de la Ion Iliescu, în Piața Universității – și pe acest temei l-au condamnat la moarte”, a declarat Claudiu Târziu.
Paralela pe care o face între Radu Gyr și Ana Blandiana
„Sigur, după aceea au comutat pedeapsa în 25 de ani la temniță grea (n. red.: pentru Radu Gyr). Dar pentru o poezie, da? Care nu era un manifest legionar. Nu era „Sfântă tinerețe legionară”, care era un cântec al legionarilor. Era o poezie. E ca și cum Ana Blandiana ar fi fost condamnată pentru „Aventurile motanului Arpagic”, care, atenție, i-a atras mânia Securității și a partidului și au pus-o la index în anii 1980”, a spus liderul partidului Acțiunea Conservatoare.
El susține că prin Legea Vexler este riscul „să fie cenzurată opera literară sau un creator pe motive ideologice”. „Este un reflex totalitar”, a completat el.
Ideea exprimată de Claudiu Târziu, conform căreia anumiți autori ar fi interziși în urma Legii Vexler nu este prevăzută clar în legea adoptată în decembrie de Parlament.
Totodată, anul trecut, președintele Nicușor Dan a atacat legea la CCR și ulterior a trimis-o înapoi în Parlament pentru reexaminare, afirmând că „o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”.
Traseul protestului
Poliția București a anunțat că scopul declarat al protestului de astăzi este „apărarea și promovarea valorilor culturale și identitare românești”. Programul protestului va fi următorul:
- între orele 17.30-18.30, adunarea participanților în Piața Universității – esplanada statui;
- între orele 18.30-18.45, scurte alocuțiuni în Piața Universității – esplanada statui;
- între orele 18.45-19.30, deplasarea participanților se va realiza pe banda I de circulație, pe următorul traseu: Piața Universității (esplanada statui) – travers în dreptul Muzeului Municipiului București – Bd. Nicolae Bălcescu – Bd. Magheru – stânga str. George Enescu – stânga str. Nicolae Golescu – str. Episcopiei – trotuarul din fața parcului Ateneului Român;
- între orele 19.30-19.40, scurte alocuțiuni și depuneri de coroane pe trotuarul din fața parcului Ateneului Român;
- între orele 19.40-20.30, defluirea totală a participanților pe următorul traseu: str. Benjamin Franklin – stânga Bd. Magheru – Piața Romană – Bd. Lascăr Catargiu – punct final trotuarul adiacent intersecției Bd. Lascăr Catargiu cu Bd. Iancu de Hunedoara.
„Brigada Rutieră va dispune măsuri de fluidizare a traficului și de prevenire a accidentelor de circulație și solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudență, să păstreze o distanță suficientă pentru a putea frâna în condiții de siguranță, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate și să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri”, conform Poliției Capitalei.
Ce prevede Legea Vexler
În legea adoptată de Parlament pentru a doua oară în luna decembrie a anului trecut se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.
În forma anterioară nu erau și cuvintele „fasciste și legionare”.
În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.
Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.
INTERVIURILE HotNews.ro