Puterea nevazuta a UE. O explicatie pentru razgandirea lui Dragnea si Tariceanu pe tema gratierii coruptilor

Dragnea si Tariceanu s-au razgandit brusc in privinta gratierii. Pentru moment, cei doi resping gratierea coruptilor, o miza mare pentru multi baroni si finantatori ai PSD si ALDE. Ce i-a determinat sa isi schimbe radical pozitia? Una din explicatii e presiunea tot mai mare a Comisiei Europene si a altor parteneri externi. Au venit avertizari clare: deciziile scandaloase ale Parlamentului vor avea consecinte dure. Exemplul Ungariei lui Orban ne arata ca Bruxelles-ul dispune de instrumente de imblanzire a celor care incearca sa distruga valorile europene pe care singuri si le-au asumat.

De notat desantul celor mai importanti oameni din UE la Bucuresti si atentia sporita acordata tarii noastre. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker vine joi la Bucuresti si va tine un discurs in Parlament pe tema viitorului Europei, la scurt timp dupa vizita prim-vicepresedintelui Frans Timmermans.

Acum o luna, Juncker s-a intalnit la Bruxelles cu presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Imaginile surprinse pe 10 aprilie de agentiile de presa ne arata un Tariceanu zambind larg, jovial, alaturi de un Juncker colocvial si prietenos ca de obicei.

In spatele usilor inchise, discutia s-a purtat insa pe alt ton: contondent, deloc amical. Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, Juncker i-ar fi reprosat lui Tariceanu un interviu in care ataca Bruxelles-ul si Comisia in nota obisnuita, amintindu-i ca au semnat impreuna aderarea la UE in aprilie 2005 la abatia Neumunster.

Juncker era pe atunci premierul Luxemburgului si presedinte in exercitiu al UE, Tariceanu premier in Romania. Altfel spus, Tariceanu si-a asumat singur valorile, institutiile si principiile din Tratatul de aderare, pe care astazi tot el le repudiaza. N-ar fi nici primul, nici ultimul care foloseste in mod populist si ipocrit retorica anti-UE in discursul sau.

FOTO: Juncker si Tariceanu, Borrell si Basescu dupa semnarea Acordurilor de aderare ale Romaniei si Bulgariei, aprilie 2005 (Sursa: Comisia Europeana)

Premierul maghiar, Victor Orban, procedeaza la fel. Si lui i s-a amintit, la audierile din Parlamentul European, cum s-a transformat din europeanul entuziast al anilor 90, care a pus umarul la caderea comunismului si a pus bazele democratiei in Ungaria, in anti-europeanul inversunat de azi, teoretizand democratia iliberala.

Juncker va veni la Bucuresti joi dupa ce Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei, s-a aflat pe 20 aprilie cu un mesaj destul de clar: „Nu avem aroganta de a spune ce sa faca Parlamentul, dar orice actiune are consecinte”.

Iar consecintele pot fi atat politice, cat si economice. De pilda Partidul Socialistilor Europeni, din care face parte Timmermans, ar putea decide excluderea PSD din familia politica europeana, o sanctiune politica care ar izola practic partidul lui Dragnea in UE. Ministrul german pentru Afaceri Europene, membru de frunte SPD, spunea intr-un interviu pentru HotNews.ro ca “Am constatat ca in discutia cu PSD e nevoie de cuvinte clare”.

Potrivit informatiilor HotNews.ro, si Frans Timmermans a discutat cu Dragnea si Tariceanu in termeni duri, avertizandu-i asupra derapajelor de la valorile UE. Oficialii UE sunt constienti ca nu mai e nevoie de un al doilea caz Orban in Estul Europei, prin urmare este de inteles de ce incearca sa omoare din fasa germenii anti-europenismului in Romania, manifestat atat in discursul unor politicieni cat si prin actiuni care submineaza justitia si statul de drept.

In plan economic, Comisia Europeana dispune de si mai multe parghii, in primul rand financiare. Orice suspendare, taiere de fonduri ori inasprirea verificarii modului cum se cheltuiesc banii UE ar arunca in aer toate calculele si asa super-optimiste ale Guvernului PSD.

• Exemplu. De curand, OLAF (organismul anti-frauda al Comisiei) a constatat o frauda uriasa in Ungaria lui Orban: circa 300 de milioane de euro la proiectul de constructie a metroului. E cea mai mare frauda constatata in istoria UE. Daca Ungaria va trebui sa returneze fondurile europene, bugetul statului va resimti imediat socul, nu mai vorbim de impactul masurii pe pietele financiare, degradarea ratingului de tara etc. Imaginati-va ca OLAF s-ar apuca sa scotoceasca in amanunt sutele de contracte pe fonduri UE din Romania din judetele baronilor, de pilda, unde orice contract ridica suspiciuni majore. S-ar produce un cutremur financiar, cu un impact devastator asupra bugetului central, dar mai ales asupra bugetelor locale (Consilii Judetene, primarii) conduse de baroni.

Mai exista un punct nevralgic al Romaniei: in curand vor incepe negocierile pentru urmatorul exercitiu financiar al UE. Cu performantele sale uluitor de slabe in atragerea de fonduri UE, pe fondul iesirii Marii Britanii (un donator net) din UE, Romania ar putea fi pusa intr-o pozitie de negociere precara daca Bruxelles-ul nu o ajuta prin diferite masuri exceptionale sa isi imbunatateasca rata de absorbtie.

De ziua Europei, la zece ani de la aderarea Romaniei in clubul tarilor civilizate, merita un moment de reflectie: cum aratam azi daca ratam intrarea in UE in 2007? Unde gaseau debuseu milioane de cetateni romani daca nu ne-am fi bucurat de libertatea de circulatie, de dreptul de a munci oriunde in cele 28 de tari? Cine ar mai fi temperat excesele politicienilor romani si cu ce parghii daca acestia nu s-ar fi angajat singuri sa respecte regulile Bruxelles-ului, valabile peste tot intr-un spatiu in care traiesc aproape 500 de milioane de oameni? Cu ce bani s-ar fi dezvoltat Romania, atat cat a reusit sa o faca in ultimii 10 ani utilizand mult sub capacitate fondurile europene?

Raspunsul este la indemana tuturor, il gasiti chiar langa noi. Daca nu eram in UE, azi functionam ca Moldova sau Ucraina vecine, state semi-esuate, aflate intr-o zona gri, expuse ambitiilor imperiale ale Rusiei de a-si reface influenta in Estul Europei. Toti cei care fac astazi din UE cal de bataie nu pun nimic in loc. Nici nu ar avea ca sa puna.

Una este sa discuti despre nevoia de reformare a UE, in termenii utilizati de Macron in Franta, recunoscandu-i insa rolul vital in asigurarea prosperitatii pe continent, si cu totul altceva este sa-i negi avantajele mergand ca britanicii pe calea izolarii pe care azi o regreta profund.

Juncker si Timmermans au jucat, pe scurt, un rol important in razgandirea lui Dragnea si Tariceanu. Potrivit informatiilor HotNews.ro, nu sunt singurii care au tinut sa-i explice liderului PSD ca merge pe un drum gresit. Dragnea a pariat mult pe lobby-ul facut de israelieni, convins fiind ca asa va reusi sa iasa din izolare si sa intre in lumea buna. Spre dezamagirea liderului PSD, si aceste usi s-au inchis. Desi ar fi facut eforturi mari pentru a obtine o intalnire cu premierul Netanyahu, Dragnea a ramas acasa. S-ar fi dus degeaba pana la Tel Aviv.

Doar premierul Grindeanu a fost primit in vizita efectuata joi, 4 mai, in Israel. In treacat fie spus, nu doar israelienii, ci europenii si americanii l-au rupt pe Grindeanu de Dragnea. Cu primul discuta si-l considera interlocutor de incredere, celalalt nu mai are intrare nicaieri. De atentie speciala se mai bucura doar in presa americana, dar ca exemplu negativ, de condamnat penal care scoate cetateni in strada cu argoganta lui.

Tot un mesaj simbolic a primit de peste ocean in ultimele zile. Postul american de televiziune MSNBC a realizat o analiza detaliata a protestelor din Romania, puse in seama dorintei lui Liviu Dragnea de a-si rezolva problemele din justitie care il impiedica, intre altele, sa ajunga premier. (Vezi detalii aici)

Toate aceste semnale indica o presiune externa crescanda asupra liderilor PSD si ALDE de a stopa atacurile la justitie si de pastra Romania in limitele democratiei si statului de drept. Contextul international este mult prea tulbure acum pentru ca ultima insula de stabilitate din Europa de Est sa se scufunde din cauza catorva politicieni care refuza sa raspunda in justitie pentru faptele lor si sunt dispusi sa arunce in aer o tara intreaga pentru a se salva.

PS: Aceasta este fotografia momentului. Nimic nu garanteaza ca liderii PSD si ALDE nu vor reveni la vechile atitudini fata de justitie. Oficialii de la Bruxelles nu vor putea face insa niciodata mai mult decat strada, care are capacitatea de a exercita o presiune constanta si pe termen lung asupra puterii.