Războiul PSD împotriva justiției. Ambuscada GDPR

Radu Mihaiu

Contributors.ro

În timp ce în parlament sunt măcelărite codurile justiţiei, domnul Şerban Nicolae şi o trupă mică de comando (de la MAI? De la ANSPDCP? – nu ştim) pregătesc o ambuscadă în legea protecției datelor cu caracter personal.

Sub pretextul „protecţiei persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente (dacă n-aţi adormit încă, aici urmează) în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor”, domnul Şerban Nicolae legiferează pe nevăzute noi capcane anti-procurori pentru a proteja corupţii.

Simpla asociere între „protecţia datelor cu caracter personal”, „prevenirea, descoperirea, cercetarea şi combaterea infracţiunilor” şi „Şerban Nicolae” ar trebui să ne ridice o sprânceană.

Şi pe bună dreptate.

Să o luăm cu începutul.

România trebuia să transpună până pe 6 mai 2018 directiva Europeană 680/2016, sora celebrului Regulament de protecţia datelor, GDPR. În această directivă Parlamentul European recunoaşte că prelucrarea datelor cu caracter personal pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor trebuie să fie diferită faţă de prelucrările normale.

Legea domnului Şerban Nicolae îşi propune exact transpunerea acestei directive, lăsând în urmă mai multe mine neexplodate. Voi pune mai jos în oglindă câteva articole „speciale”, pentru a vedea ce spune directiva şi cum propune domnul Nicolae să o implementăm. Pentru o urmărire ”în original”, găsiţi textele şi aici.

Nu vor mai putea fi procesate date cu caracter personal pentru prevenirea, descoperirea și investigarea corupţiei.

Ce spune directiva:

Prezenta directivă stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa securității publice și al prevenirii acestora.

Ce Spune legea domnului Şerban Nicolae

Prezenta lege reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul realizării activităților de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală și combatere a infracțiunilor, de executare a pedepselor, precum și de menținere și asigurare a ordinii și siguranței publice de către autoritățile competente, în limitele competențelor stabilite prin lege.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) se realizează numai dacă această măsură este prevăzută de lege și este necesară pentru prevenirea unui pericol cel puțin asupra vieții, integrității corporale sau sănătății unei persoane ori a proprietății acesteia, precum și pentru combaterea infracțiunilor.

În primul rând, am notat că orice prelucrare de date trebuie să fie prevăzută de lege. Nu doar că trebuie să fie prevăzută de lege, dar trebuie să fie prevăzută într-un format aparte, aşa cum vom vedea la articolul 6. Voi detalia mai târziu acest aspect. Să reţinem doar că orice prelucrare (nu infracţiune) trebuie să fie prevăzută de lege.

În al doilea rând, acest aliniat 2 stabileşte că prelucrarea se realizează numai dacă este necesară pentru prevenirea unui pericol asupra vieţii, a proprietăţii sau pentru combaterea infracţiunilor.

La o citire atentă este deci clar că în descrierea de la aliniatul 2 nu intră „prevenirea, descoperirea, cercetarea, urmărirea penală” din chiar aliniatul 1 . A rămas în text, de una singură, „combaterea infracţiunilor”.

Adio prelucrare a autorităților pentru prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor care nu privesc viaţa, sănătatea sau proprietatea.

O astfel de infracțiune, care nu privește viața, sănătatea sau proprietatea este … abuzul în serviciu! Rezultă, deci, că datele cu caracter personal nu vor mai putea fi prelucrate legal pentru prevenirea abuzului în serviciu. Și nu doar prevenirea. Ci și descoperirea, cercetarea și urmărirea penală.

Perfect pentru infractori.

Bomba prezenței prelucrărilor în lege

Să ne întoarcem puțin la prelucrările prevăzute de lege.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) se realizează numai dacă această măsură este prevăzută de lege și este necesară pentru […]

Câteva exemple de prelucrări:

Luarea amprentelor suspectului
Fotografierea suspectului
Colectarea amprentelor de pe obiecte
Compararea amprentelor pentru identificarea suspectului
Colectarea de fotografii cu suspectul
Identificarea forografiei suspectului de către martori

Toate acestea sunt, conform definiței din directivă și din lege, prelucrări de date diferite. Ele nu sunt însă toate prevăzute în lege ca atare, unele sunt prevăzute de norme. Iar, cel puțin în cazul abuzului în serviciu, Curtea Constituțională a decis că normele nu sunt asimilabile legii. Vor mai fi, deci, legale, acele prelucrări de date prevăzute în norme, nu în lege?

Avocații domnului Nicolae sunt sigur că au un răspuns bine pregătit la această întrebare.

Nu se vor mai putea procesa date chiar dacă există motive serioase să se creadă că urmează a se săvâşi o infracţiune

Ce spune directiva

Statele membre garantează că, după caz și în măsura posibilului, operatorul face distincție clară între datele cu caracter personal ale diferitelor categorii de persoane vizate, precum:

(a) persoane în privința cărora există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune;

Ce spune domnul Nicolae:

Art.7 (1) Operatorii dispun măsurile necesare în scopul structurării datelor cu caracter personal având în vedere următoarele criterii:

a) date referitoare la persoane în privința cărora există indicii temeinice că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune;

E clar că domnului Nicolae nu-i place Noul Cod de Procedură Penală. Formularea ”indicii temeinice” vine din Vechiul Cod de Procedură Penală și a fost eliminat în Noul Cod pentru a înlesni munca procurorilor.

Degeaba am motive serioase să cred că cineva mă fură – nu-i voi putea procesa datele. Trebuie să am indicii temeinice pentru a face acest lucru. Diferenţa dintre „motive serioase” şi „indicii temeinice” este una substanţială și mult dezbătută în dreptul românesc.

Date care în mod rezonabil sunt exacte, complete şi actuale nu mai pot fi transmise sau puse la dispoziţie

Ce spune directiva:

Statele membre garantează că autoritățile competente iau toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, incomplete sau nu mai sunt actuale nu sunt transmise sau puse la dispoziție. În acest scop, fiecare autoritate competentă verifică, în măsura în care este posibil, calitatea datelor cu caracter personal înainte ca acestea să fie transmise sau puse la dispoziție. În măsura în care acest lucru este posibil, în cadrul tuturor transmiterilor de date cu caracter personal, se adaugă informații necesare care permit autorității competente destinatare să evalueze gradul de exactitate, caracterul integral, gradul de fiabilitate și de actualitate al datelor cu caracter personal.

Practic, stalele membre trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a asigura acurateţea datelor ce urmeazăsă fie transmise. Domnul Nicolae nu vrea să fie rezonabil. Iată ce spune dumnealui:

Operatorii dispun toate măsurile necesare pentru ca datele cu caracter personal inexacte, incomplete sau care nu sunt actualizate să nu fie transmise sau puse la dispoziție.

Practic, nu mai sunt suficiente măsurile rezonabile. Trebuie luate „toate măsurile necesare” pentru a ne asigura că datele transmise nu sunt inexacte, incomplete sau neactualizate. Nu ştiu ce poate înseamna pentru un judecător „toate măsurile necesare”, dar în mod cert multe transmiteri vor fi contestate pe acest motiv.

Instituţiile statului trebuie să primească un nou acord pentru a colabora în vederea prevenirii infracţiunilor

Articolul 49 din legea domnului Nicolae, fără corespondent în Directivă, „necesitate pentru structurile MAI”:

Art.49 (1) Pentru realizarea activităților de cercetare și combatere a infracțiunilor sistemele de evidență a datelor cu caracter personal sau, după caz, mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care operatorii le dețin, pentru scopuri diferite, pot fi interconectate.

(2) în scopul prevăzut la alin.(l), interconectarea sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal sau a mijloacelor automate de prelucrare a datelor cu caracter personal, se poate realiza și cu sistemele de evidență ori cu mijloacele automate de prelucrare a datelor cu caracter personal deținute de alți operatori, autorități și instituții publice naționale.

(3) Interconectările prevăzute la alin. (1) și (2) sunt posibile numai cu acordul prealabil al autorității de supraveghere.

Până la primirea acordului, operatorii de date cu caracter personal nu se mai pot interconecta în mod legal – o binemeritată gură de aer pentru infractori.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contribtors.ro

Războiul PSD împotriva justiției. Ambuscada GDPR

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”