Relatiile dintre Rusia si SUA, clarificate doar dupa alegerea noului lider de la Casa Alba

La cativa ani buni de la sfarsitul Razboiului Rece, relatiile americano-ruse traverseaza o perioada nu dintre cele mai favorabile. Dosarul nuclear al Iranului si extinderea NATO pana in apropierea granitelor Rusiei au tensionat raporturile dintre Kremlin si Casa Alba. In plus, recenta declaratie de independenta a liderilor kosovari, recunoscuta imediat de SUA, a provocat declaratii dure ale oficialilor rusi, care sprijina cu inversunare Serbia si resping „statul fantoma” anuntat de Pristina. Alegerea noului presedinte rus este asteptata cu interes la Washington, insa intrebarile sunt legate mai putin de numele viitorului lider de la Kremlin, ci de cum vor evolua lucrurile in Rusia in perioada urmatoare.

Informatia pe scurt:

• relatiile dintre cele doua tari au fost tensionate de dosarul iranian, planurile americane de realizare a unui scut balistic defeniv in Europa sau statutul Kosovo
• nerespectarea drepturilor omului si a libertatii presei in Rusia, criticata de americani
• raporturile ruso-americane, clarificate dupa alegerea noului lider de la Casa Alba
• candidatii americani la prezidentiale, in general sceptici privind evolutia Rusiei sub noul lider de la Kremlin
• raporturile economice, cheia noilor relatii bilaterale

Momente de tensiune

In ultimii ani, presedintele rus Vladimir Putin a declarat de nenumarate ori ca se opune categoric planurilor americane de a construi un scut anti-racheta in Republica Cehia si Polonia. Dupa mai multe declaratii belicoase ale unor generali rusi, Moscova a anuntat ca suspenda participarea federatiei la Tratatul Fortelor Conventionale in Europa care limiteaza numarul armamentelor grele, al avioanelor de lupta si al militarilor ce pot fi amplasati intre Oceanul Atlantic si muntii Urali.

Dosarul nuclear iranian a alimentat tensiunile ruso-americane Foto: Associated Press

Rusia a criticat, de asemenea, incercarile americane de a stopa programul nuclear al Iranului. In octombrie 2007, Putin a comparat chiar atitudinea dura a SUA fata de Teheran cu cea a „unui nebun inarmat cu o lama de ras”. In paralel, Rusia a continuat sa livreze combustibil nuclear pentru centrala de la Bushehr si sa nu reactioneze suficient de energic, spun americanii, fata de initativele iraniene in domeniul nuclear.

In sfarsit, declararea independentei Kosovo a reprezentat un moment extrem de sensibil in relatiile ruso-americane. Recunoasterea aproape imediata a noului stat de catre Casa Alba a coincis cu declaratiile vehemente ale oficialilor rusi, inclusiv cu amenintari cu folosirea fortei venite din partea ambasadorului Rusiei la NATO. Schimburile dure de replici transatlantice s-au mai domolit in ultima perioada, insa analistii sunt de parere ca dosarul Kosovo va reprezenta si in continuare un punct sensibil pe agenda bilaterala.

Pe lunga lista a problemelor de disputa dintre cele doua mari puteri trebuie mentionate si criticile constante pe care politicieni americani le aduc autoritatilor ruse in ceea ce privesc libertatea presei, a respectarii drepturilor omului sau in lupta impotriva coruptiei. Asasinarea unor jurnalisti critici puterii si sicanele la care au fost supuse partidele de opozitie in timpul recentei campanii electorale din Rusia sunt doar doua din problemele pentru care SUA au acuzat autoritatile de la Moscova.

Initativele si declaratile anti-democratice ale oficialilor de la Kremlin au starnit ingrijorare pe Dealul Capitoliului din Washington. Reprezentanti ai Administratiei Bush, dar si candidati la presedintie din cele doua mari partide, Republican si Democratic, s-au grabit sa taxeze iesirile agresive venite de la Moscova. Aproape in totalitate insa, politicienii si analistii americani au subliniat importanta implicarii Rusiei in chestiuni strategice, in special legate de securizarea uriasei cantitati de materiale nucleare rusesti, pentru a evita ca acestea sa ajunga in mainile unor state teroriste.

Pozitia Casei Albe

Spre deosebire de adversari sai democrati si de presa de peste Ocean care sunt sceptici in legatura cu independenta reala a viitorului presedinte rus, George W. Bush a afirmat ca nu crede ca viitorul lider de la Kremlin va fi o marioneta a lui Vladimir Putin. „Relatiile ruso-americane sunt importante pentru stabilitate, sunt importante pentru relatiile noastre cu Europa”, a declarat zilele trecute presedintele american, marturisind insa ca nu cunoaste foarte mult despre cel care se banuieste ca va castiga scrutinul din Rusia, Dmitri Medvedev.

2008 va fi martorul schimbarii de garda la Kremlin si Casa Alba Foto: Associated Press

Bush s-a ferit sa mai apeleze la declaratii precum cea de dupa prima sa intalnire cu Putin, in 2001, cand a spus ca are incredere in liderul rus, dupa ce a ajuns sa-i „cunoasca sufletul”. Liderul american s-a limitat doar sa afirme ca „in ciuda diferentelor de opinie avute cu Putin, avem o relatie suficient de amicala pentru a face fata amenintarilor comune si oportunitatilor” lucru care „va fi important de pastrat de catre viitorul presedinte”.

Expertii cred insa ca adevaratele raporturi dintre Casa Alba si Moscova vor fi clarificate doar dupa scrutinul prezidential din 4 noiembrie, din SUA. „Pentru o schimbare adevarata, va trebui probabil sa asteptam sa fie presedinti noi la guvernare in ambele tari”, a afirmat Stephen Sestanovich, expert din cadrul Council on Foreign Relations de la New York. In Statele Unite „relatiile nu au prea mult potential la apusul acestei administratii”, a declarat analistul.

Principalii candidati la presedintia SUA, sceptici in legatura cu Rusia

Senatorul Hillary Clinton a declarat de nenumarate ori ca este adepta unei politici care sa incurajeze Rusia sa promoveze democratia in interiorul federatiei si sa contribuie la reducerea arsenalului nuclear. Intr-un articol publicat in numarul din noiembrie 2007 al revistei Foreign Affairs, fosta Prima Doamna a SUA a promis „sa negocieze un acord care va reduce substantial si verificabil arsenalele nucleare ale SUA si Rusiei”.

Ea a solicitat, de asemenea, angajarea Rusiei „in chestiuni nationale de importanta vitala” pentru SUA, incluzand Iranul, arsenalul nuclear disparut fara urma dupa caderea URSS si statutul provinciei Kosovo. Senatorul de New York a declarat ca „abilitatea Americii de a privi Rusia ca un partener sincer depinde de dorinta Rusiei de a alege sa intareasca democratia sau sa se intoarca la autoritarism si interferenta regionala”.

Intr-o declaratie facuta pentru Boston Globe, in luna octombrie a anului trecut, Hillary Clinton a afirmat: „Sunt interesata in primul rand de ce face Rusia in afara granitelor sale. Nu cred ca pot, in calitate de presedinte al SUA, sa flutur mana si sa le spun cetatenilor rusi ca ar trebui sa aiba alt guvern”. Clinton si-a exprimat insa de nenumarate ori scepticismul fata de succesorul actualului lider de la Kremlin, afirmand ca Dmitri Medvedev este “instalat de catre Putin” si ca „va avea foarte putina independenta”.

Acelasi lucru este sustinut si de Barack Obama, care, in plus, l-a criticat pe presedintele Bush ca a neglijat relatiile cu fostul inamic din timpul Razboiului Rece.

John McCain a criticat mereu Moscova Foto: Associated Press

Obama a fost citat afirmand ca „Rusia nu este nici dusmanul, nici prietenul nostru apropiat”, iar Statele Unitre nu trebuie sa fie rezervate sa faca presiuni pentru mai multa democratie, transparenta si responsabilitate” in federatie. Ca si Hillary Clinton, Obama si-a concentrat discursul despre Rusia pe limitarea posibilitatii de folosire a arsenalului nuclear, promitand daca va fi ales presedinte sa „reduca dramatic cantitatile de arme si materiale nucleare”.

In urma cu doi ani si jumatate, Obama a facut parte dintre delegatie senatoriala americana ce a vizitat locatii din Rusia, Ucraina si Azerbaijan unde se distrug arme nucleare si biologice, pentru ca apoi sa fie coautorul unei legi care prevede eliminarea depozitelor nucleare din fosta URSS. Legea a intrat in vigoare in 2007.

Din tabara republicana, senatorul John McCain s-a exprimat deseori critic la adresa lui Vladimir Putin, pe care l-a numit „o persoana periculoasa”. In timpul unei dezbateri din octombrie 2007, fostul prizonier de razboi din Vietnam s-a declarat de acord cu realizarea planului anti-racheta in estul Europei, afirmnd sec: „Nu-mi pasa care sunt obiectiile lui Putin fata de acest proiect”.

Atitudinea agresiva a lui McCain a reiesit si dintr-un material publicat in noiembrie 2007, in care senatorul de Arizona militeaza pentru o noua abordare in relatiile cu „o Rusie revansarda”, solicitand excluderea ei din G-8. McCain a afirmat ca Occidentul trebuie sa trimita un mesaj Rusiei ca NATO „este indivizibil si ca usile aliantei raman deschise pentru toate democratiile ce apara libertatea”.

Singurul dintre candidatii la presedintia Casei Albe care pare optimist in legatura cu relatiile ruso-americane este Mike Huckabee. „Lucrurile vor fi mai bune fata de perioada Razboiului Rece, pentru ca, asa cum noi nu dorim un alt 9/11, Putin nu vrea un alt atac terorist precum cel din 2004, de la scoala din Beslan”, a afirmat el in ianuarie. Candidatul republican nu a ezitat insa sa-l critice pe Vladimir Putin despre care a spus ca este „un nationalist inversunat intr-o tara care nu are traditie democratica”.

Raporturile economice, punct de cotitura

Alegerile prezidentiale din Rusia sunt urmarite cu foarte mare atentie la Washington. Nu doar pentru ca rusii isi aleg liderul, ci si pentru ca perioada urmatoare este extrem de important in stabilirea traseului pe care vor evolua relatiile dintre cele doua mari puteri. Iar Statele Unite au lasat sa se inteleaga ca raporturile economice, aparent neglijate pana recent in favoarea celor politice si militare, vor ocupa treptat un loc decisiv in relatiile bilaterale.

Oficiali americani au lansat in ultima perioada semnale clare din acest punct de vedere. In ianuarie, Departamentul de Stat a anuntat punera la punct a unui dialog economic oficial intre cele doua tari, care va include companii si departamente americane, ministere si agentii rusesti din domeniu si a carui runda inaugurala se va desfasura in aceasta primavara in Washington. Care au fost motivele realizarii acestui dialog? „Investitiile si comertul in crestere dintre cele doua tari dar si importanta crescuta a Rusiei in economia globala”, a anuntat sec comunicatul Departamentului de Stat.

Cresterea economica va indeparta Rusia de trecut Foto: Associated Press

Americanii au anuntat in acest context ca sprijina aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului, nu doar atat pentru avantul luat de Uriasul de la Rasarit care cunoaste 10 ani de crestere economica sustinuta, ci si convinsi ca diversificarea si cresterea economica ce vor urma ar avea efecte benefice asupra statului democratiei in Rusia, o chestiune extrem de sensibila pentru Washington.

Potrivit unui articol publicat recent de catre ambasadorul american la Moscova, William Burns, investitiile americane in Rusia au crescut extrem de rapid, cu aproape 50% mai mult in 2007 decat in anul precedent, la fel intamplandu-se si cu investitiile rusesti in economia SUA. Americanii sunt convinsi ca diversificarea economica generata de integrarea in sistemul economic global va fi urmata de schimbari radicale in domeniul infrastructurii umane si institutionale. „Rusia se afla in fata unuia dintre acele rare prilejuri cand poate face fata provocarilor”, a scris ambasadorul Burns, adaugand ca ramane in interesul SUA si al companiilor americane ca Rusia „sa reuseasca” caci „legaturile noastre economice devin din ce in ce mai mult o parte importanta a relatiei noastre”.