RETROSPECTIVA 2014 Anul razboiului total pe piata media: anchete, condamnari, abuzuri fara precedent, lupte fara mila pentru suprematia TV. Premiera negativa si pentru publicitari

Zbaterile Pro TV de la inceputul anului si felul in care acest post a reusit sa-si pastreze suprematia in fata ofensivei Intact au fost cea mai vizibila batalie de pe piata media in ultimul an. Dar razboiul pentru audiente n-a fost nici pe departe singurul care a afectat aceasta piata in 2014. Alte lupte au reusit sa schimbe radical peisajul presei si chiar al publicitatii si au diluat speranta ca 2015 va fi un an mai linistit: condamnarea lui Dan Voiculescu, actiunile penale in cazurile Mediafax si Media Pro, urmarirea penala a sefei CNA, Laura Georgescu, dar si paralizarea acestei institutii, angajarea totala a unor televiziuni in politica si in atacuri la justitie, „povestile” cu ofiteri acoperiti, amenzile Concurentei ce au lovit in premiera agentiile de publicitate.

Laura Georgescu, Dan Voiculescu, Adrian Sarbu si Laura Codruta Kovesi / Sursa foto: Agerpres si Mediafax

Cazul Pro TV: Tulburarile post-Adrian Sarbu si izbanda in fata ofensivei Intact

2014 a fost primul an, dupa doua decenii, in care se poate spune ca a avut loc o batalie reala pentru suprematie in audiovizualul romanesc. Dupa plecarea lui Adrian Sarbu de la conducerea companiei-mama a Pro TV, in 2013, prima parte a anului a fost in buna masura o perioada de deruta pentru liderul pietei media din Romania.

Sub conducerea lituanianului Aleksandras Cesnavicius, in prima jumatate a lui 2014 a continuat exodul vechilor sefi din Pro – directorul executiv Elena Petre, directorul de marketing si PR Maria Apostol, „mama telenovelelor” Ruxandra Ion, producatoarea Mona Segall, fostul director general Anca Budinschi, seful tehnicului Claudiu Paraschiv, toata echipa de PR si numerosi altii. Plus foarte multe vedete. Cu toate acestea, in primavara Pro TV a reusit sa atinga recorduri istorice de audienta, in buna masura cu oamenii aflati atunci pe punct de plecare.

In asteptarea unui acord de credit cu actionarul principal al CME, Time Warner, Pro TV si compania-mama s-au confruntat cu numeroase informatii si speculatii privind viitorul lor – de la cele referitoare la interesul Gazprom, dezmintit oficial abia cateva luni mai tarziu, la cele privind presupusa intentie a unor investitori cehi de a prelua grupul media. Anuntul acordului de imprumut a linistit, cumva, apele in trustul media, care si-a anuntat oficial intentia de a renunta la operatiunile sale non-TV. Operatiunile radio (Pro FM, Info Pro etc.) urmau sa fie transferate, la sfarsitul anului, catre RCS&RDS.

Multi dintre cei plecati din Pro, in frunte cu vedete precum Horia Brenciu sau Stefan Banica Jr. sau producatoarea Mona Segall, au fost cooptate de Antene, care se pregateau, spre mijlocul anului, sa doboare liderul pietei TV din ultimii 20 de ani. Dar dupa scurte victorii in lupta pentru audienta, pe timpul verii, Antena 1 a pierdut fara drept de apel, pe toate fronturile, confruntarea cu Pro in sezonul de toamna. Ceea ce a facut ca Intact – unde fondatorul Dan Voiculescu, actionarii si managementul s-au confruntat pe parcursul anului cu numeroase alte probleme, in special de ordin judiciar – sa renunte timpuriu la unele dintre celebritatile atrase din Pro si la unele emisiuni-cheie.

Sezonul fulminant din toamna nu a insemnat doar vesti bune pentru Pro TV. Impotriva companiei a fost declansata o investigatie a concurentei pentru posibil abuz de pozitie dominanta in relatia cu cablistii, zona de unde povine in buna masura cresterea afacerilor inregistrate de Pro in aceasta perioada.

Condamnarea lui Dan Voiculescu si efectele asupra Antenelor

Una dintre cele mai dure lovituri primite de media romaneasca din cauza patronatului a fost condamnarea lui Dan Voiculescu in dosarul ICA, insotita cu decizii de confiscare a unei parti din averea fiicelor acestuia, proprietarele trustului Intact, dar si a sediilor Grivco si Antena 3.

Postul de stiri a precedat, de altfel, sentinta cu un val fara precedent de atacuri la adresa justitiei, atacuri ce au continuat, insotite de actiuni manipulatorii, mult dupa momentul condamnarii, sub aripa protectoare a CNA. Razboiul Antenei 3 cu justitia s-a mutat, adesea, in instanta, cei atacati, precum sefa DNA Laura Codruta Kovesi, optand sa dea postul in judecata. Intact a sustinut, dupa condamnarea fondatorului sau, ca nu are probleme de natura financiara, ceea ce nu a impiedicat discutii despre un eventual boicot comercial. Pana la finalul anului, situatia sediului Antena 3 nu fusese transata.

Intact a luptat, pe tot parcursul anului, pe trei fronturi – cel al justitiei, cel politic (alegerile prezidentiale) si cel cu Pro TV. In aceasta din urma lupta, trustul familiei Voiculescu a incercat sa profite de pe urma destabilizarii simtite in Pro la inceputul anului: a atras numerosi oameni de la liderul pietei TV, directorul Sorin Alexandrescu mandrindu-se la un moment dat ca 80% din vedetele autohtone sunt la Antene; a incercat sa-si intareasca portofoliul prin relansarea GSP TV ca Zu TV; a anuntat modificari tehnice si a preluat modelul Pro intr-o tentativa – nefrunctificata pana la finele anului – de a iesi din must carry.

La inceputul anului, posturile Intact ieseau din reteaua Focus Sat, iar UPC se plangea privind „actiunile abuzive ale Antena Group” in privinta retransmisiei posturilor acestuia, dar situatia s-a transat in toamna prin revenirea Antenelor pe Focus Sat, in urma unui acord ce confirma oficial intentia de iesire a posturilor respective de pe lista canalelor pe care cablistii sunt obligati sa le retransmita.

Adrian Sarbu – sub asediul ANAF si al procurorilor. Actiunile penale in cazurile Mediafax si Media Pro. Insolventa Mediafax

Intact nu a fost singurul trust de presa afectat de probleme cu justitia. Adrian Sarbu, fostul sef al CME/Pro TV care a mostenit problemele aparute in paienjenisul de firme din imperiul Media Pro si care a ramas proprietar Mediafax, s-a confruntat cu actiuni in justitie in ambele cazuri.

In conditiile in care ANAF a batut permanent, in ultimele noua luni, la usa grupului Mediafax (agentia cu acelasi nume, Ziarul Financiar, Gandul.info etc.), Adrian Sarbu s-a angajat repetat in dispute publice cu premierul Victor Ponta. La capatul unui an presarat cu raiduri ale ANAF si ale procurorilor la diverse firme si domicilii din Bucuresti si Ilfov, atat in cazul Media Pro, cat si in cel al Mediafax au fost in cele din urma deschise mai multe dosare de urmarire penala, si mai multe persoane au fost retinute si arestate – vezi cazul celor 11 retinuti in dosarul evaziunii fiscale Media Pro sau cel al actiunii penale fata de patru persoane, plus Mediafax Grup, in cazul Mediafax. Acest grup a intrat oficial in insolventa la sfarsitul anului, in timp ce directorul general Orlando Nicoara, aflat la randul lui in vizorul anchetatorilor, a parasit compania.

La sfarsitul acestui an, lui Adrian Sarbu ii expira interdictia contractuala, impusa la plecarea sa din CME, de a nu intra in concurenta cu operatiunile media ale grupului pe care l-a condus pana anul trecut. In toamna, doi dintre oamenii apropiati lui, Lucian Mandruta si fosta producatoare Ruxandra Ion, au obtinut de la CNA licente pentru doua noi televiziuni. Surse din piata vorbeau, in acel moment, de o intentie a lui Sarbu de a-si intari pozitia pe piata media prin mai multe noi canale TV de nisa, insa animatia a incetat dupa valul de actiuni ale procurorilor in cazurile Mediafax si Media Pro.

UPDATE Alte cazuri de patroni de presa cu probleme in justitie

In iunie, proprietarul Romania libera, Dan Adamescu, era adus cu duba la DNA, procurorii hotarand ulterior sa-l trimita in judecata, impreuna cu alti suspecti, intr-un dosar privind interventii in cauze de insolventa. In octombrie, instanta suprema a decis ca omul de afaceri sa ramana in arest la domiciliu. Problemele lui Dan Adamescu, pe filiera Astra Asigurari, incepusera cu multe luni inainte http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16636389-cine-este-dan-grigore-adamescu-omul-din-centrul-scandalului-dintre-asf-astra-asigurari.htm. In domeniul presei, Dan Adamescu a primit o alta lovitura din partea BRAT, care in prima parte a anului a redus abrupt cifrele oficiale de vanzari ale ziarului Romania libera, dupa ce a aflat ca publicatia isi umflase masiv tirajul ani de zile.

Spre sfarsitul anului, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru – coproprietar la Realitatea TV alaturi de Cozmin Gusa – la patru ani de inchisoare cu executare intr-un dosar cu prejudiciu de peste patru milioane de euro.

Alte actiuni in justitie contra unor institutii media si jurnalisti

Tot in 2014 s-a generalizat fenomenul in care trusturile media, diverse posturi sau realizatori TV au fost date in judecata – sau au actionat in judecata pe altii – pentru actiuni de defaimare, denigrare sau insulte pur si simplu.

Un rol-cheie in aceasta privinta a avut-o lipsa de actiune din partea arbitrului audiovizual, CNA, care a protejat, in general, posturi precum Antena 3 sau Romania TV. Doar in cazul Antenei 3 s-au petrecut, intre altele: decizia Laurei Kovesi de a actiona postul in judecata, dupa atacurile la adresa sa, actiune calificata de Antene drept o actiune de intimidare si cenzurare a jurnalistilor; procesul castigat de Ioana Basescu impotriva Antenei 3; procesul castigat de RCS&RDS contra Antenelor pentru campania de denigrare din 2012 – urmat de recursul Intact.

In justitie au actionat contra jurnalistilor nu doar terte parti, ci si companii media – vezi cazul plangerii penale facute de firme fondate de Sebastian Ghita contra unor jurnalisti care au scris despre afacerile acestora.

Iar un caz notoriu, derivat dintr-o ancheta DNA, este cel al lui Andrei Badin, suspendat de la B1 in urma informatiilor privind punerea lui sub invinuire benala, caz insotit in aceeasi speta de povestea ordinelor date de baronul PSD Adrian Duicu unor jurnalisti, intr-o actiune de intimidare

O situatie aparte a fost, la inceputul anului, povestea unui deputat acuzat ca si-a dat sotia afara din casa – primul caz de politician care se prevaleaza de un articol din Codul Civil care pune in discutie limitele libertatii de expresie

Dezastru la CNA. Urmarirea penala a sefei Laura Georgescu

Justitia a actionat, in 2014, si la varful principalei institutii responsabile cu ordinea in audiovizualul romanesc, CNA. Sefa Consiliului, Laura Georgescu, este urmarita penal intr-un caz de proportii in care este vizata, colateral, si fosta membra CNA Narcisa Iorga.

Urmarirea penala contra Laurei Georgescu este apogeul unei lupte purtate pe tot parcursul anului pentru responsabilizarea unei institutii vitale pentru piata media, dar care, o buna parte din an, nu a functionat deloc, iar cand a functionat a evitat orice decizie relevanta in privinta abuzurilor de pe micul ecran. Atacurile politice ale posturilor de stiri si amenintarile la adresa oamenilor justitiei au persistat, sub ochiul ingaduitor al CNA, de la inceputul anului. Aceleasi atacuri au figurat, pentru al doilea an consecutiv, in raportul MCV. Dar la CNA dubla masura a functionat permanent, iar subiecte fierbinti au fost in continuare trecute cu vederea.

Apeluri publice referitoare la practicile degradante din presa au ramas fara rezultat. La CNA, o minoritate a membrilor a reclamat permanent abuzurile institutiei sub conducerea Laurei Georgescu, iar Narcisa Iorga si Realitatea TV au publicat, la inceputul verii, o serie de inregistrari in care sefa CNA profera abuzuri la adresa mai multor persoane. Membrii „minoritari” ai CNA au cerut repetat demisia lui Georgescu, la fel au facut parlamentari si chiar presedintele Basescu. In cele din urma, majoritatea membrilor CNA s-a delimitat de limbajul si comportamentul Laurei Georgescu si au schimbat regulamentul de ordine interioara, limitand atributiile acesteia, fara a putea actiona, insa, mai departe.

Pe parcursul verii, activitatea CNA a fost blocata aproape permanent in urma scandalurilor publice. Blocajul a reaparut in toamna, cand, in plina campanie electorala pentru prezidentiale, CNA a ramas fara cvorum, intrucat mai multor membri le-au expirat mandatele, iar Parlamentul nu a numit, in timp util, membri noi.

Situatia a permis nereguli fara precedent in mediul audiovizual, in special la statiile de stiri. Intre altele: Dan Diaconescu a revenit pe sticla cu propriul „OTV”, dar la Romania TV, in conditii neelucidate nici pana acum la CNA; cazul ulterior, al unui canal cu sigla OTV care a emis pentru scurt timp la finele campaniei electorale pe platforma de satelit a Telekom, a ramas de asemenea neelucidat; isteria produsa de Antena 3 dupa condamnarea lui Dan Voiculescu, dar si atacurile la justitie ce au precedat verdictul, au ramas nesanctionate; cazul conflictului dintre Mircea Badea si motociclisti a ramas nesolutionat. Iar dupa anarhia din campania electorala, CNA a reusit, pana la sfarsitul anului, sa dea doar cateva amenzi minime – si egale pentru toate posturile amendate – doar pentru ziua si preziua turului doi. Iar in sala si pe holurile Consiliului circul este la el acasa, in conditiile urmaririi penale a presedintei Laura Georgescu si a actiunilor DNA.

La sfarsitul anului, Laura Georgescu este, inca, in functie.

Consiliul Concurentei – amenda fara precedent pentru 11 agentii de media

O alta investigatie sonora, dar de alta natura, a fost cea a Consiliului Concurentei impotriva mai multor agentii de media, soldata in premiera cu amendarea a 11 agentii cu suma totala de 3,2 milioane de euro – amenzi sub pragul minim recomandat pentru cazurile de cartel.

Agentiile invinuite – care fusesera reclamate la Consiliul Concurentei dupa pozitia lor intr-o licitatie de acum doi ani a Romtelecom, castigata abia anul acesta de Media Investment (Telekom) – au ripostat vehement si cel putin o parte din ele au contestat in instanta decizia Concurentei. Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania a respins, la randul sau, „categoric” decizia CC. Explicatiile pentru aceasta decizie – aici

Tot Consiliul Concurentei a declansat, la finele anului, o alta investigatie referitoare la preluarea agentiei Zenith Romania de catre Publicis Groupe.

Scandal dupa scandal la TVR

O zona in care s-a resimtit absenta unor investigatii oficiale este situatia de la Televiziunea romana. Aici, scandalul a fost cvasipermanent dupa ce, la finele anului trecut, Stelian Tanase a fost numit interimar la conducerea institutiei. Neregulile si reclamatiile s-au tinut lant:

Anul a inceput cu un scandal legat de alegerile interne pentru numirea reprezentantilor angajatilor in CA. Cei care aveau sa fie, in cele din urma, alesi de angajati au fost respinsi, moment in care a inceput o serie de actiuni in justitie care, pana la finele anului, au lasat Consiliul de Administratie al TVR fara reprezentanti ai angajatilor.

A fost doar primul scandal dintr-un lung sir ce a tinut blocata televiziunea publica, unde datoriile au atins cote colosale. S-a pus problema insolventei sau a reorganizarii, dar fara rezultat. Noul CA a fost validat, in cele din urma, intr-o perioada in care Stelian Tanase a fost inclusiv internat pentru infarct. Problemele financiare au periclitat, temporar, inclusiv posibilitatea postului de a transmite CM 2014, principalul eveniment prin care TVR avea sa iasa in evidenta, ca radiodifuzor public, in acest an.

Nu au lipsit acuzatiile de cenzura, acuzatiile de angajare a unor realizatori pe baza de prietenie, acuzatii de presiune politica si de jocuri politice in campania prezidentiala

Alte evenimente-cheie ale anului 2014 in media

Alegerile prezidentiale au fost marcate, la statiile de stiri, de derapaje fara precedent in ultimele doua decenii, trecute cu vederea, la momentul respectiv, de un Consiliu Audiovizual incapabil sa actioneze. In aceste conditii, mobilizarea in buna masura online a populatiei revoltate din cauza votului dezastruos din diaspora, ignorat in general de televiziuni, a jucat un rol-cheie in alegeri. HotNews.ro a scris pe larg despre acoperirea TV a alegerilor aici

Un caz aparte a fost cel al drepturilor pentru Liga 1, cedate de LPF catre o companie straina pe care presa a asociat-o cu Adrian Sarbu, care – aflat sub interdictie contractuala de a intra in concurenta cu posturile CME, compania pe care a condus-o pana in 2013 – a negat ca ar avea vreo implicare. Meciurile Ligii au inceput sa fie transmise de Look TV, post distribuit in cele din urma, contra cost, doar de o parte a cablistilor. Audienta Ligii a atins recorduri minime inclusiv in cazul meciurilor Stelei.

Robert Turcescu a produs o veritabila isterie anuntand – inaintea scandalului ofiterilor acoperiti din campania electorala – ca a fost el insusi ofiter acoperit si a parasit B1, ajungand dupa un timp la Nasul TV.

La Realitatea TV, anul a inceput si s-a incheiat cu schimbari in conducere, iar intre timp postul s-a confruntat cu vechile probleme legate de insolventa si proprietate.

Societatea care editeaza Evenimentul Zilei si Capital si-a cerut insolventa.

Dinu Patriciu, fostul proprietar Adevarul Holding, a incetat din viata

Alte evenimente-cheie ale anului 2014 in publicitate

Piata de publicitate a revenit pe crestere, dupa multi ani de scadere continua

Brandul Saatchi&Saatchi a trecut de la Radu Florescu la grupul Publicis, agentia care a purtat acest nume pana acum ramanand fara afiliere la reteaua internationala Saatchi. Sefii Publicis Romania si-au anuntat intentia de a lansa o noua agentie cu acest nume.

Una dintre cele mai mari campanii ale ultimilor ani a fost cea a rebranding-ului Romtelecom si Cosmote sub identitatea Telekom, o campanie GMP/Media Investment.