Richard Dieter, directorul Death Penalty Information Center: Daca ucizi un alb in SUA, e mult mai probabil ca vei primi pedeapsa cu moartea 

In 2004, Todd Willingham a fost executat de autoritatile din Texas, prin injectie letala, dupa ce a fost condamnat pentru ca si-a ucis copiii. In prezent insa, toate indiciile arata ca el era nevinovat. Afacerea Willingham, care avea 23 de ani cand cele trei fete ale sale au pierit in incendiul care i-a distrusa casa si 24 cand a fost condamnat la moarte pentru ca ar fi declansat incendiul, ar putea constitui un precedent si o sansa nesperata pentru cei care sustin desfiintarea pedepsei cu moartea. Povestea a starnit numeroase comentarii ale cititorilor HotNews.ro, acesta fiind motivul pentru care l-am rugat pe Richard Dieter, directorul executiv de la Death Penalty Information Center, sa ne vorbeasca despre cazul Willingham, cat de eficienta e pedeapsa capitala in descurajarea unor potentiali criminali si de ce trebuie ca ea sa fie abolita.

Adrian Novac: HotNews.ro a publicat recent un articol despre cazul lui Todd Willingham, care a fost executat in 2004, fiind acuzat de uciderea celor trei copii ai sai. Acum, autoritatile din Texas sustin ca Willingham s-ar putea sa fi fost nevinovat. Reactiile cititorilor nostri au fost extrem de impresionante si toata lumea vroia sa stie: cum de s-a putut intampla asta in America? A fost cazul lui Willingham singular sau au mai existat verdicte gresite?

Richard Dieter: Potrivit datelor stranse de Death Penalty Information Center, incepand din 1973, 135 de persoane condamnate la moarte au fost achitate datorita dovezilor care demonstrau nevinovatia lor. Pe masura ce stiinta criminologiei se dezvolta si se imbunatateste, pot aparea dovezi noi in cazurile mai vechi. Deoarece in prezent avem acces la o tehnologie care inainte nu era disponibila, exista o mare posibilitate sa descoperim si mai multi oameni nevinovati care au fost executati pe nedrept. Puteti gasi informatii despre cei nevinovati si pedeapsa cu moartea pe pagina noastra web: http://deathpenaltyinfo.org/innocence-and-death-penalty.

A.N.: Unii experti sunt de parere ca eforturile celor care incearca sa obtina abolirea pedepsei cu moartea in SUA ar putea fi ajutate de „cazul Willingham”. Exista aceasta posibilitate?

R.D.: Chiar si cei care sustin pedeapsa cu moartea nu vor sa vada că o persoana nevinovata este executata. Cazul Willingham a ridicat semne de intrebare legate de failibilitatea pedepsei cu moartea, lucru care ar putea sa-i incurajeze pe unii oameni sa se opuna acestei practici.

A.N.: Activistii din Human Rigts se opun pedepsei cu moartea, pe care o considera „chinuitoare, inumana si o pedeapsa degradanta”. Pe de alta parte, multe dintre familiile victimelor spun ca pedeapsa cu moartea trebuie folosita si este justificata conform principiului „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Cum ati putea sa-i convingeti ca pedeapsa cu moartea este o pedeapsa gresita?

R.D.: Razbunarea victimelor si finalizarea cazului pentru familiile victimelor sunt deseori argumentele principale pentru sustinerea pedepsei cu moartea. Totusi, multi oameni din aceasta comunitate (n.red. a celor care se opun pedepsei capitale) considera ca o alta crima nu va aduce liniste pentru familiile victimelor, iar pedeapsa cu moartea este un deserviciu adus victimelor. Exista organizatii, precum Murder Victims’ Families for Human Rights si Murder Victims’ Families for Reconciliation, care sunt ingrijorate in legatura cu efectele pedepsei cu moartea asupra celor care au pierdut pe cineva drag.

A.N.: Cei care se opun pedepsei capitale afirma ca ea a dus la executarea unor oameni nevinovati, ca este discriminatorie la adresa minoritatilor si a celor saraci sau ca incalca dreptul la viata al criminalilor. Credeti ca o pedeapsa cu inchisoarea pe viata pentru un criminal in serie este suficienta? Este aceasta un mijloc efecient de a-i intimida pe altii sa comita crime?

R.D.: Studiile legate de efectul inhibator, de intimidare al pedepsei crimale pentru alti potentiali criminali au avut rezultate contradictorii si neconvingatoare. Criminologii de frunte din SUA nu cred ca dovezile sustin aceasta „teorie a intimidarii”. Statisticile brute, neprelucrate indica faptul ca rata crimelor in statele care nu aplica pedeapsa cu moartea a ramas constant mai scazuta decat in statele care aplica pedeapsa capitala. Diferenta dintre aceste rate a crescut mereu incepand in 1990.

Pe de alta parte, pedeapsa cu moartea nu este pur si simplu o chestiune de „descurajare eficienta”. Exista dovezi coplesitoare ca problemele pe care le-ai mentionat sunt predominante in ceea ce priveste acordarea unei pedepse capitale. Tinand cont de acest lucru, pedeapsa cu moartea nu poate fi justificata chiar daca ea ar fi fost un mijloc de descurajare pentru alti potentiali criminali.

A.N.: Unul dintre cititorii nostri a sugerat ca pedeapsa cu moartea ar trebui aplicata doar daca autorul crimei este un recidivist. Este aceasta o varianta mai buna?

R.D.: Chiar daca acordarea unei pedepse cu moartea ar fi “rezervata” celor mai odiosi criminali, acest lucru tot n-ar rezolva problemele ce sunt asociate deseori cu aceasta metoda – nevinovatia, dovezile necorespunzatoare, prejudecatile rasiste sau reprezentarea legala inadecvata. Aceste probleme pot sa apara indiferent daca cel acuzat a mai fost condamnat inainte sau aceasta este prima lui infractiune.

avocat, absolvent cum laude al Georgetown University Law Center in Washington, DC* este membru al Baroului din Maryland, al celui din District of Columbia si al Baroului Curtii Supreme* este profesor adjunct la Catholic University School of Law, unde tine un curs despre pedeapsa cu moartea* incepand din 1992, este directorul executiv al Death Penalty Information Center in Washington, DC, o organizatie neguvernamentala* se ocupa de o lunga perioada de chestiuni legate de drepturile omului si pedeapsa cu moartea* a depus marturii pe tema pedepsei capitale in Congresul american, in fata Parlamentului European* a scris zeci de materiale despre pedeapsa cu moartea, cele mai recente fiind „A Crisis of Confidence: Americans’ Doubts About the Death Penalty„, „Innocence and the Crisis in the American Death Penalty” si „The Death Penalty in Black and White: Who Lives, Who Dies, Who Decides”

Richard C. Dieter

A.N.: Puteti sa ne spuneti care este de fapt scopul pedepsei capitale: sa elimini din societate pe cineva care ar putea sa provoace si mai mult rau, sa-i descurajezi pe altii sa comita o crima, sa-l pedepsesti pe criminal sau sa te razbuni in numele victimei?

R.D.: Cei care sustin pedeapsa capitala ti-ar spune ca scopul ei este sa indeplineasca toate lucrurile pe care le-ai mentionat, desi descurajarea altor criminali nu mai este motivul principal pentru sustinerea acestei metode. Cei mai multi sustinatori ai pedepsei vor afirma ca se va face dreptate in numele victimelor si al familiilor victimelor.

A.N.: Unele studii indica faptul ca cel mai important mijloc de a estima daca judecatorul va pronunta sau nu pedeapsa cu moartea nu este acela al rasei acuzatului, ci al rasei victimei. Este adevarat?

R.D.: Exista cu certitudiune numeroase dovezi care arata ca pedeapsa cu moartea se utilizeaza intr-o maniera bazata pe prejudecati rasiste. Cazurile de pedeapsa cu moartea in care victima crimei a fost un alb reprezinta 79% din toate executiile produse incepand din 1976.

La modul general, albii si negrii sunt victimele crimelor in numere aproximativ egale. Insa daca ucizi un alb, e mult mai probabil ca vei primi pedeapsa cu moartea. Cei interesati pot gasi informatii suplimentare legate de rasa si pedeapsa capitala la pagina noastra de internet http://deathpenaltyinfo.org/race-and-death-penalty.

A.N.: Pedeapsa cu moartea a fost aplicata cu precadere in tarile sarace si in dictaturi. Chiar si in Romania, inainte de 1989, regimul comunist a impus pedeapsa cu moartea ca un mijloc de opresiune politica. SUA este un stat democratic consolidat si totusi recurge la pedeapsa cu moartea. E ceva gresit aici? Sunt Statele Unite mai putin democratice din cauza existentei pedepsei capitale?

R.D.: In primul rand, e important sa subliniem ca pedeapsa cu moartea nu este utilizata in SUA ca un mijloc impotriva inamicilor politici. De asemenea, trebuie sa fim mult mai precisi cand spunem ca „SUA” inca recurg la pedeapsa cu moartea, din moment ce folosirea pedepsei capitale este o decizie luata de fiecare stat american in parte. 15 state si Districtul Columbia au abolit pedeapsa cu moartea, iar opt state care inca au pedeapsa capitala in Codul Penal nu au mai recurs la o executie in ultimul deceniu sau chiar mai mult.

A.N.: Sondajele realizate in Statele Unite au indicat faptul ca majoritatea americanilor sunt in favoarea pedepsei cu moartea (conform unor anchete recente, circa 65% dintre americani sustin pedeapsa capitala). Cum se face ca americanii sunt mult mai dispusi sa execute un criminal decat europenii, de exemplu?

R.D. Pedeapsa cu moartea este o practica care are radacini istorice in Statele Unite. Pentru sute de ani, pedeapsa cu moartea a fost practicata fara o cercetare atenta si fara ca publicul sa protesteze.

Pe masura insa ce opozantii pedepsei capitale continua sa insiste asupra failibilitatii sale, pedeapsa cu moartea pierde teren si sprijin. Astfel incat, chiar daca multi americani sunt dispusi sa vada un criminal executat, ei incep sa remarce de asemenea si problemele pedepsei cu moartea, iar acest lucru le modifica atitudinea.

A.N.: Procurorul general din Indiana a scris la un moment dat ca „societatea nu are doar dreptul, dar si obligatia de a actiona in legitima aparare pentru a proteja pe cel inocent”. Este pedeapsa cu moartea o razbunare in numele victimei?

R.D.: Asa cum am spus si mai sus, razbunarea aplicata in numele victimelor crimelor si a familiilor lor este citata deseori ca un motiv important pentrru solicitatea pedepsei cu moartea pentru criminalii declarati vinovati. Acest motiv ar avea insa si mai multa credibilitate daca pedeapsa cu moartea ar fi aplicata uniform in Statele Unite. Realitatea este insa ca procurorii sunt selectivi atunci cand decid in care dintre cazurile de omucidere vor sa ceara pedeapsa cu moartea. Aproximativ 99% din cazurile de crima din Statele Unite nu au ca finalitate o sentinta de condamnare la moarte.

A.N.: Costurile financiare ale unui caz complet de pedeapsa cu moartea depasesc costurile totale ale unei intemnitari pe viata pentru un criminal. Ar putea ca acest argument financiar sa fie suficient pentru a desfiinta pedeapsa cu moartea?

R.D.: Chiar daca costurile financiare ale pedepsei cu moartea au fost cunoscute de ceva vreme, ele au inceput sa fie privite intr-o noua lumina mai recent, in contextul crizei economice actuale. Cei care nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea ar putea sa considere acest argument ca fiind mult mai convingator acum, cand din ce in ce mai multi oameni sunt preocupati de felul in care guvernul federal si cel local le cheltuie banii.

A.N.: Este uciderea unui om gresita din punct de vedere moral in absolut toate imprejurarile? Chiar si cazurile celor mai abominabili criminali? De exemplu, noi am avut in Romania in ultimele luni mai multe jafuri armate de banci si crime oribile, iar toti mai multi oameni (inclusiv cititori HotNews.ro) au cerur reintroducerea pedepsei cu moartea. Oare gresesc cu totii? De ce este rau sa ai pedeapsa cu moartea?

R.D.: Desi studiile si sondajele DPIC au o atitudine mult mai critica legata de aplicarea pedepsei cu moartea in America, noi nu avem o “abordare morala” in ceea ce priveste aceasta practica.