Romania intra direct pe orbita Comisiei Europene privind securitatea energetica: care pot fi castigurile din noul plan de actiune pe energie al UE?

Comisia Europeana a adoptat joi un nou plan de actiune privind securitatea energetica si solidaritatea intre statele membre, in cadrul revizuirii strategiei energetice europene. Accentul pus pe securitatea surselor energetice face ca Romania sa fie un beneficiar important al masurilor propuse: Nabucco va primi in sfarsit sprijinul necesar materializarii sale, iar retelele sale de gaz si electricitate vor fi interconectate la cele din regiune.

– produse si cladiri mai eficiente energetic

– mai multe surse de energie, atat clasice, cat si regenerabile

– investitii in infrastructura pentru furnizori mai de incredere

– solidaritate intre statele membre pentru a evita crize de alimentare cu energie

– relatii diplomatice mai bune cu tarile furnizoare de energie si diversificarea lor

Ce inseamna aceste masuri concret, pentru cetatenii europeni?

Revizuirea strategiei energetice a Comisiei Europene a evidentiat doua concluzii:

– Pe termen mediu si lung, obiectivul de a reduce pana in 2020 emisiile cu 20%, cresterea procentului de energii regenerabile la 20% si imbunatatirea eficientei energetice cu 20%, cunoscut sub numel de strategia 20-20-20, ramane valabil si este directia in care trebuie sa mearga Europa.

– Pe termen scurt insa, Europa trebuie sa isi diminueze vulnerabilitatea rezultata din dependenta de o singura sursa de energie si sa dezvolte strategii pentru a face fata si pentru a evita crizele privind alimentarea cu energie.

Romania poate deveni unul dintre beneficiarii semnificativi ai acestui nou plan de actiune adoptat de Comisie joi, care pune accentul pe construirea infrastructurii pentru diversificarea surselor de energie si care a stabilit sase prioritati pentru dezvoltarea si securizarea infrastructurii energetice.

Nabucco devine, in sfarsit, o prioritate

Dezvoltarea unui coridor sudic de gaz care vizeaza alimentarea din zona caspica si din Orientul Apropiat este una dintre prioritatile Comisiei. Parte a acestui coridor sudic este Nabucco, care are tot mai mari sanse de materializare. Bruxelles-ul a reusit sa convinga Turcia ca trebuie sa fie o tara de tranzit pentru gazul de la Marea Caspica, chiar daca o parte din gazul de tranzit va fi folosit pentru alimentarea Turciei, gaz furnizat insa la pretul pietei. Pe de alta parte, in schimbul acestei masuri, Turcia va fi ajutata sa dezvolte energii regenerabile.

Intrebat daca Nabucco a devenit mai important decat North Stream, in conditiile in care Rusia ameninta ca este dispusa sa renunte la North Stream, intrucat nu are banii necesari de investitii, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a evitat un raspuns clar, insa a fost extrem de ferm in ceea ce priveste realizarea conductei ce ar trebui sa treaca prin nordul Europei.

“Exista doua provocari in ceea ce priveste proiectul North Stream: prima este financiara si este pentru componentii consortiului, cea de-a doua vizeaza mediul. North Stream este un proiect comercial, nu politic si este realizabil in conditiile in care consortiul are mijloacele de a-l face. Noi nu vom intreprinde actiuni de convingere a Rusiei sa investeasca in el, pentru ca avem nevoie de el”, a spus Andris Piebalgs.

In aceste conditii, Nabucco va capata o mai mare importanta decat pana acum si va fi complementar cu ITGI, conducta ce uneste Turcia, Grecia si Italia. Zona caspica detine suficient gaz pentru a le alimenta pe ambele, a subliniat comisarul Piebalgs.

Interconectarea retelelor Romaniei de gaz si electricitate duce la o reducere a dependentei de Rusia

Tot in capitolul infrastructura, Romania poate beneficia de dezvoltarea interconectarii retelelor de gaz si energie nord-sud, care sa interconecteze centrul si sud-estul Europei, si construirea unei comunitati energetice care sa sustina reglementatorii nationali de energie si operatorii sistemelor de transport al energiei.

Este o masura de cresterea a securitatii energetice a Romaniei si a Balcanilor, in general, zona in care tarile sunt puternic dependente de Rusia ca unic furnizor de energie. Ideea comisiei de a crea un operator regional de distributie, in colaborare cu autoritatile statelor membre, ar creste interconectarea si ar permite mai usor fluxul de gaz si energie nord-sud, est-vest. In aceste conditii, solidaritatea invocata de UE este pusa in practica si s-ar putea reduce dependenta de gazul rusesc.

Proiectul interconectarii retelelor de gaz si electricitate (NETS) ii apartine companiei ungare MOL si a fost lansat in 2007.

Oportunitatea unui terminal de gaz lichefiat la Constanta, pusa sub semnul intrebarii

Un beneficiu mai putin cert pentru Romania ar putea rezulta din atentia pe care o va acorda UE gazului natural lichefiat, vazut ca o modalitate de diversificare a ofertei energetice. Comisia isi propune un plan de actiune privind gazul natural lichefiat (LNG, liquified natural gas).

In repetate randuri, presedintele Traian Basescu a vorbit despre solicitarea sprijinului financiar al UE pentru construirea unui terminal LNG la Constanta, care ar putea fi in parteneriat cu Qatarul, tara care ar si furniza gazul. Avand acest terminal la Marea Neagra, Romania ar putea deveni o tara de distributie in zona, a fost argumentul presedintelui.

Pe de o parte, surse europene sustin ca un astfel de proiect nu prea ar avea sens la Marea Neagra, zona traversata in perspectiva de o serie de conducte de transport a gazului: Nabucco, South Stream si ITGI, conducta ce uneste Turcia, Grecia si Italia. Mai mult, gazul lichefiat ar urma sa fie transportat pana la Constanta pe mare, iar circulatia prin stramtorile Bosfor si Dardanele pentru a ajunge la portul de la Marea Neagra este foarte intensa si trebuie luata in considerare.

Comisia Europeana nu se opune unui astfel de proiect romanesc, au spus sursele citate, care insa nu s-au pronuntat despre posibilitatea Romaniei de a obtine sprijin financiar pentru el, insa sunt o serie de elemente de luat in considerare, iar cel mai important este ca zona de la Marea Neagra este una de intens trafic al gazului prin existenta sau constructia conductelor.

Ce a decis Comisia?

Planul de actiune al Comisiei Europene pune accentul pe securitatea energetica si modalitatea in care se poate asigura alimentarea cu energie mai curata si mai ieftina. Exista cinci propuneri privind securitatea energetica si solidaritatea intre statele membre:

– Promovarea infrastructurii necesare si diversificarea surselor energetice

– Relatiile externe cu tarile din afara UE, pentru identificarea unor noi furnizori, dar si pentru o relatie mai buna cu Rusia, principalul furnizor al UE.

– Revizuirea legislatiei privind stocurile de gaz si petrol si crearea unui mecanism de raspuns la criza

– Un mai mare accent pe eficienta energetica

– Utilizarea mai buna a resurselor si rezervelor energetice ale UE.

Al treilea pachet legislativ energetic al UE incurajeaza investitiile in infrastructura, mai ales in cea transfrontaliera. Prin urmare, comisia a stabilit sase prioritati:

1. un plan baltic de interconectare – sa lege mai bine regiunea de restul Europei si care sa imbunatateasca securitatea si diversitatea furnizarii de energie in zona. Un grup la nivel inalt va fi alcatuit pana la finele lui 2008, urmand ca in 2009 sa inceapa faza de implementare

2. coridorul de gaz sudic pentru alimentarea din zona caspica si Orientul Apropiat, in care este inclus si Nabucco. Vizeaza gazul din Azerbaidjan si Turkmenistan si crearea unui consortiu – Caspian Development Cooperation – care sa achizitioneze acest gaz

3. un plan de actiune pentru gazul lichefiat

4. un inel energetic mediteranean – retelele europene de gaz si electricitate vor fi extinse pentru a conecta Europa de nordul Africii si proiecte vizand energia solara si eoliana

5. interconectarea retelelor de electricitate si gaz pe directia nord-sud cu tarile Europei Centrale si de Sud-Est, crearea unei comunitati energetice

6. o retea electrica in jurul Marii Nordului.

Anne-Marie Blajan este bursier Freedom House-JTI