Romanii si alegerile locale din Italia. Peste 50 de candidati, cel mai tanar are 19 ani

La trei luni dupa reinnoirea parlamentului, din luna februarie, in Italia vor avea loc alegeri locale in 700 de orase, unde primarii si consilierii au ajuns la sfarsit de mandat. Peste 50 de romani au intrat in cursa electorala, cu speranta de a castiga un post de consilier in administratiile locale. Prea putini romani, insa, sunt interesati sa se prezinte la urne. La Roma, unde traiesc in jur de 80.000 de conationali cu acte in regula, doar 4.416 s-au inscris pe listele electorale inainte de alegeri.

Scrutinul se va desfasura pe pe 26 si 27 mai (in Sicilia data este fixata pe 9 si 10 iunie). Printre orasele din Peninsula unde vor avea loc alegeri, pe langa Roma, se afla alte localitati cu o densitate mare de romani precum Catania, Messina, Vicenza, Ancona, Pisa sau Treviso.

Romanii din Peninsula, in calitate de cetateni comunitari, au dreptul sa participe la alegerea directa a primarului si a membrilor din consiliul local. Mai mult, romanii pot sa si candideze pentru un post in consiliile locale. Pentru a candida, ei au nevoie de o adeverinta eliberata de Autoritatea Electorala Permanenta din Romania (AEP), care sa ateste ca solicitantul nu a fost decazut din drepturile electorale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Potrivit unui comunicat AEP remis corespondentului HotNews.ro, doar 54 de cetateni romani au solicitat o astfel de adeverinta electorala. Dar numarul conationalilor candidati este, insa, mai mare, pentru ca au intrat in cursa electorala si romani cu dubla cetatenie – care nu au nevoie de documente doveditoare din tara.

Profilul candidatilor

Care este profilul candidatului roman? Potrivit informatiilor primite de corespondentul HotNews.ro de la AEP , din cei 54 de posibili candidati, 31 de solicitanti sunt de sex feminin si 23 de solicitanti de sex masculin. Varsta medie a solicitantilor este de 38 de ani. Cel mai tanar candidat are 19 ani, iar cel mai in varsta are 52 de ani.

Alegerile la Roma

Trei romani candideaza nominal pentru un post de consilier in Primaria Generala a Romei. La administrative (locale), alegatorii mai au posibilitatea de a adauga, pe langa listele de pe buletine, si numele candidatului preferat.

Valerica Tarca, 49 de ani, originara din Hunedoara, candideaza pe o lista civica de stanga, care il sustine pe Ignazio Marino, principalul adversar al actualului primar, Gianni Alemanno. In varsta de 49 de ani, cu dubla cetatenie, Tarca lucreaza in domeniul asigurarilor.

Tot pe o lista de stanga va candida si Iulian Bobe, brailean de 32 de ani, angajat ca agent de paza la Roma si inscris la doctorat in studii teologice la o universitatea pontificala. El candideaza pe lista Federatiei de Stanga (Federazione della Sinistra), formata in principal din cele doua partide comuniste, Rifondazione Comunista si Partidul Muncitorilor Italieni.

A treia candidata pentru Campidoglio este Stella Camelia Enescu, inscrisa pe lista „La Destra di Storace”. Camelia Enescu, nascuta la Brasov in 1958, a lucrat ca profesoara de muzica in Romania. In Italia, interpreteaza roluri in filme si reclame publicitare. Printre altele, in 2009 a castigat titlul de Miss Romantica la un concurs italian de frumusete dedicat femeilor de peste 30 de ani.

Doar 4.416 de romani inscrisi sa voteze la Roma

Spre deosebire de italieni, care au drept automat de vot, romanii trebuie sa se inscrie pe listele suplimentare electorale din orasul de resedinta, daca vor sa participe la scrutin. Inscrierile s-au facut pana pe data de 16 aprilie, cu 40 de zile inainte de ziua votului. La Roma, din 2.614.263 locuitori, circa 80.000 sunt romani. Dar, din din cei circa 70.000 de conationali cu drept (teoretic) de vot, doar 4.416 au solicitat inscrierea pe listele electorale inainte de alegeri.

Obstacole administrative

„Cu siguranta, obligatia cetatenilor comunitari, de a se inscrie pe listele electorale suplimentare, daca vor sa voteze, este un important obstacol birocratic. Cetatenii italieni sunt inscrisi pe liste automat, odata cu inscrierea la Anagrafe (Evidenta Populatiei)” – comenteaza Luca Raffini, sociolog la Universitatea G. d’Annunzio di Chieti – Pescara. Raffini se ocupa de mai multi ani de analizarea drepturilor electorale ale cetatenilor comunitari. Este unul din cercetatorii care au elaborat studiul „Moveact” – despre participarea politica a cetatenilor europeni stabiliti in alte tari ale Comunitatii.

Luca Raffini continua: „Sunt putine date oficiale care sa ne arate gradul efectiv de participare al comunitarilor. E adevarat, doar un mic procent din romanii cu drept de vot s-au inscris pe liste. Totusi, daca ne uitam la datele pe care le avem la dispozitie la Roma, remarcam faptul ca un pas inainte a fost facut. In alte localitati, situatia este si mai dramatica. Este mult de lucru, nu este usor sa informezi cetatenii ca au drept de vot. La Roma, o parte din munca de informare au facut-o doar cateva asociatii de romani”.

„Romanii invizibili”

O alta explicatie a situatiei este, potrivit sociologului italian, si faptul ca exista multi romani „invizibili”. „Cei care s-au inscris pe listele electorale au avut, oricum, un interes fata de participarea politica. Ceilalti sunt mai putin informati sau motivati. Din cercetarea noastra, am remarcat ca romanii din Italia sunt la polul opus fata de nemtii stabiliti in Peninsula, mult mai activi si mai interesati de vot. Cauzele sunt multiple. Politica nu e o prioritate pentru romanii de aici. Multi dintre ei sunt tineri, se gandesc in primul rand la familie si locul de munca. In plus, au si un anumit dezgust fata de politicienii si politica din tara de origine si au dificultati in a se orienta in cadrul politic italian”.

Pentru a ajunge si la potentialii alegatori „invizibili”, ar fi necesara o actiune de informare din partea institutiilor, si nu numai: „Statul are partea lui de vina. Uniunea Europeana stabileste un cadru general, dar informatia trebuie sa se faca in primul rand pe plan local, teritorial, pornind de la aplicarea unei politici la nivel national”.

Este si una din concluziile studiului „Moveact”: „E nevoie de o politica proactiva, care sa actioneze si de sus in jos, catre cetateni: nu doar informare, ci si sensibilizare”.

Votul comunitarilor in alte tari europene

In legatura cu modul in care alte state gestioneaza votul comunitarilor, Raffini precizeaza: „Am studiat cazurile a patru tari: Italia, Spania, Franta si Grecia. Concluzia este ca, in Franta, accesul la vot rezervat comunitarilor este mult mai inlesnit. Italia e la mijloc, dar oricum in fata Spaniei si a Greciei”.

Candidati si instrumentalizare politica

In legatura cu numarul redus de candidati romani, comenteaza: „Suntem intr-o faza initiala, cand se pun bazele participarii comunitarilor, a romanilor in mod particular. Desi candidatii romani nu au lipsit in ultimii ani, ei au obtinut putine voturi. Candatura lor este de multe ori instrumentalizata de partide sau de alte organizatii din Italia”.

Italia are deja parlamentari si ministri straini: printre ei se afla si primul ministru de origine africana. Romanii, desi cei mai numerosi ca si straini, nu au, totusi, un reprezentant. „Sa spunem ca este o miscare politically correct, s-a aplicat o etica in sensul strict al cuvantului. Romani sunt ‘mai putin etnici’ cu ghilimelele de rigoare – si de aceea sunt, in mod paradoxal, mai penalizati”.

*Luca Raffini este autorul studiului „La democrazia in mutamento: dallo stato-nazione all’Europa” (Democratia in miscare: de la Statul – natiune la Europa)