România, pe locul 32 în lume ca nivel declarat al fericirii. Tinerii români sunt în top 10 cei mai fericiți oameni

Cercetarea fericirii arată o imagine mai nuanțată asupra oamenilor, care se schimbă în timp și spațiu, arată ediția 2024 a Raportului asupra Fericirii, lansat miercuri de ONU. România se află pe locul 32 în acest clasament, la noi tinerii fiind mai fericiți decât seniorii. Dacă îi luăm în calcul doar pe cei tineri, nivelul de fericire al românilor îi plasează pe locul 8 în lume.

În acest număr al World Happiness Report, autorii s-au concentrat asupra fericirii oamenilor în diferitele etape ale vieții.

În Occident, tinerii sunt cei mai fericiți, arată Raportul. Nivelul fericirii scade după aceea până la vârsta mijlocie, după care reîncepe să crească. Dar, din 2006-2010 fericirea în rândul tinerilor (în vârstă de 15-24 de ani) a scăzut brusc în America de Nord – până la un punct în care tinerii au ajuns să fie mai puțin fericiți decât bătrânii.

Fericirea tinerilor a scăzut și în Europa de Vest (dar mai puțin brusc). Și în fosta Uniune Sovietică și Asia de Est s-au înregistrat creșteri ale nivelului de fericire la toate grupele de vârstă. În timp ce în Asia de Sud și Orientul Mijlociu și Africa de Nord fericirea a scăzut la toate grupele de vârstă.

Primele 10 țări au rămas aproape aceleași de înainte de COVID. Finlanda este țara cu cei mai fericiți locuitori, urmată de Danemarca. Toate cele cinci țări nordice sunt dealtfel în top 10. Dar în următoarele 10, există multe schimbări: țările din Europa de Est urcă în clasament (în special Cehia, Lituania și Slovenia). Statele Unite și Germania au căzut pe locurile 23 și 24 în clasament.

În multe regiuni, dar nu în toate, tinerii sunt mai fericiți decât bătrânii. Doar în America de Nord fericirea a scăzut atât de puternic pentru tineri, încât acum sunt mai puțin fericiți decât cei bătrâni. În schimb, în țările în tranziție din Europa Centrală și de Est, tinerii sunt mult mai fericiți decât bătrânii. În Europa de Vest, în ansamblu, fericirea este similară la toate vârstele, în timp ce în alte părți tinde să scadă pe parcursul ciclului de viață.

Clasamentul țărilor după fericire este foarte diferit pentru tineri și pentru bătrâni. Între generații, cei născuți înainte de 1965 sunt mai fericiți decât cei născuți după 1980.

În Europa Centrală și de Est, tinerii sunt acum la fel de fericiți ca și în Europa de Vest, iar în rândul bătrânilor diferența dintre Est și Vest este jumătate din ceea ce era în 2006-10, deși încă mare (un punct întreg pe scară) de la 0 la 10).

Emoțiile negative sunt mai frecvente acum decât în 2006-2010 peste tot, mai puțin în Asia de Est și în Europa. În 2021-2023, emoțiile negative au fost în fiecare regiune mai răspândite pentru femei decât pentru bărbați.

Criza COVID a dus la o creștere a numărului de oameni care i-au ajutat pe alții aflați în nevoie. Această creștere a bunăvoinței a fost mare pentru toate generațiile, dar mai ales pentru cei născuți după 1980, la care probabilitatea de a-i ajuta pe alții e mai mare.

În aproape fiecare regiune, sentimentele de sprijin social sunt de peste două ori mai răspândite decât singurătatea. Atât sprijinul social, cât și singurătatea afectează fericirea, sprijinul social având de obicei un efect mai mare.

În majoritatea țărilor, satisfacția cu viața scade treptat de la copilărie până la adolescență. La nivel global, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani raportează o satisfacție mai mare a vieții decât seniorii. Dar acest decalaj se micșorează în Europa de Vest și s-a inversat în America de Nord.

Sursa foto: Eldar Nurkovic | Dreamstime.com