România primitivă: Parlamentarii vor să amâne până în 2032 implementarea sistemului de contorizare inteligentă a energiei

O propunere legislativă aflată pe ultima sută de metri în Parlament, în comisia pentru industrii din Camera Deputaților, prevede prelungirea implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă a consumului de energie până în 2032. Potrivit legislației actuale, circa 80% dintre consumatori ar trebui să beneficieze de contorizare inteligentă până în 2020. Acum, doar 4,8% dintre consumatori au contoare inteligente. De altfel, implementarea la scară largă a sistemului este și un obiectiv al Comisiei Europene. Ideea amânării măsurării inteligente a fost enunțată primă oară în noiembrie 2017 de Dumitru Chiriță, actualul șef al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), fost deputat PSD și președinte al unor sindicate, care derulau afaceri în domeniul citirii clasice a contoarelor electrice, dar și acționar al unei firme din domeniu.

Prevederea privind prelungirea termenului a fost introdusă sub forma unui amendament într-o propunere legislativă pentru modificarea Legii energiei 123/2012, propunere care a fost adoptată de Senat pe 22 mai 2018. Amendamentul a fost propus de comisii și adoptat cu unanimitate de voturi. Acum, propunerea legislativă se află în comisia pentru industrii din Camera Deputaților.
Senatorii au motivat că termenul 2020 nu poate fi menținut deoarece sistemul de contorizare inteligentă nu poate fi susținut economic și realizat fizic. Pe de altă parte, un raport privind contorizarea inteligentă în România arată că acest sistem are potenţialul de a fi o investiţie profitabilă, conduce la reducerea costurilor cu citirea contoarelor și la reducerea pierderilor din reţea.
Contorizarea inteligentă este un sistem modern care perminte monitorizarea în timp real, de la distanță, a consumului de energie.
La sfârșitul anului 2017 doar 4,8% beneficiau de sistemul de monitorizare inteligentă. Comisia Europeană a propus o țintă de 80%

Cum este justificată amânarea implementării sistemului de contorizare inteligentă a energiei

Comisiile din Senat care au propus acest amendament susțin că trebuie modificat articolul 66 din Legea energiei care prevede implementarea sistemului de monitorizare inteligentă pe scară largă până în 2020 pe motiv că aplicarea lui nu poate fi susținută economic și realizată fizic.

„Implementarea proiectelor pilot pentru sistemele de măsurare inteligentă la nivelul anilor 2015-2016 a dovedit faptul că mai multe ipoteze din evaluarea inițială a acestor sisteme realizată la nivelul anului 2012 s-au schimbat în ceea ce privește costurile investiționale, beneficiile măsurabile precum și calendarul real de implementare. În aceste condiții, aplicarea prevederilor actuale ale art.66 alin. 2 conform cărora 80% din consumatori să fie integrați în sisteme de măsurare inteligentă până la sfârșitul anului 2020 nu poate fi susținută economic și realizată fizic, efectele identificate fiind creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consumator, dificultăți de gestionare logistică a procesului, afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție.

Dacă analizele cost-beneficiu prezentate spre avizare iau în calcul doar beneficii pentru operatorul de distribuție concesionar, care vor determina o reducere a costurilor prin diverse aspecte ale activității de distribuție și exploatare a rețelei, atunci investiția în aceste sisteme se justifică chiar prin aceste beneficii, fără a mai fi nevoie să fie recunoscută și aprobată de ANRE în cadrul programelor anuale de investiții și fără recunoașterea lor în tariful de distribuție aprobat„, se arată într-un raport comun al comisiilor din Senat. Vezi aici.

ANRE: În zonele în care s-a instalat măsurarea inteligentă, costurile cu citirea contoarelor au scăzut cu până la 97%

Potrivit unui raport al ANRE, în 2015 și 2016 au fost realizate câteva proiecte pilot pentru instalarea sistemului de monitorizare inteligentă. Conform unei analize privind privind rezultatele înregistrate la sfârșitul lui 2017 prin utilizarea sistemelor de măsurare inteligentă, s-a constatat că în zonele în care au fost implementate proiectele pilot, costurile cu citirea contoarelor și intervențiile la locul de consum s-au redus foarte mult, cu până la 97%, respectiv 93%. De asemenea, au fost constatate economii în ceea ce privește consumul propriu tehnologic (CPT) de energie electrică în rețelele de distribuție a energiei electrice de joasă tensiune. Vezi aici analiza ANRE.

Un raport privind „Contorizarea inteligentă în România” arată că implementarea contorizării inteligente conform obiectivului impus de Comisia Europeană are potenţialul de a fi o investiţie profitabilă în sectorul energiei electrice, deoarece ar putea conduce la reducerea costurilor cu citirea contoarelor, reducerea pierderilor din reţea şi a costurilor de operare și mentenanță, dar și la economii nesemnificative (maxim 4%) de energie consumată.

Potrivit analizei ANRE, pe 31.12.2017, la nivel național, s-a înregistrat un grad de implementare a sistemului de 4,8% din numărul total de consumatori racordați la rețelele de joasă tensiune. Operatorii de distribuție au integrat în sistem doar 442,7 mii de consumatori casnici și non-casnici dintr-un total de 9,2 milioane. Depășiri ale acestei valori înregistrează operatorii care au desfășurat programe de investiții în fiecare an al perioadei, cele mai mari valori înregistrându-se la e-Distribuție Dobrogea, eDistribuție Muntenia și e-Distribuție Banat, ale grupului Enel. Cele mai puține investiții în domeniu le-au realizat societățile de distribuție Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord ale Electrica SA.

Click pentru a deschide

„Costul cu citirea contoarelor raportat de operatori, a cărui valoare pentru proiectele pilot realizate, reprezintă 1,5% în anul 2015 și 3% în anul 2016 din costul unitar al investițiilor cu implementarea SMI realizate de către aceștia a înregistrat în perioada raportată o reducere foarte accentuată. Acest lucru indică o implementare completă în zone, ceea ce a permis eliminarea citirii prin deplasarea operatorilor la locul de consum.

Costul cu intervențiile la locul de consum monitorizat – a cărui valoare declarată de fiecare operator, pentru proiectele pilot realizate, reprezintă 1 % în anul 2015 și 2,4 % în anul 2016 din costul unitar al investițiilor cu implementarea SMI realizate de către aceștia – reflectă, în fapt, costul cu deconectarea/reconectarea locului de consum. Prin realizarea acestei operațiuni de la distanță, se înregistrează reduceri de costuri„, se arată în analiza ANRE.

„Din datele transmise de către operatorii de distribuție, economia înregistrată prin reducerea CPT tehnic aferent consumului realizat de către consumatorii integrați în SMI prin proiectele pilot finalizate în perioada 2015 -2016, a fost de 7 082 MWh, reprezentând 1 382 407 lei„, se mai precizează în analiză.

ANRE cere prelungirea termenului pentru implementarea sistemului de contorizare inteligentă

În ciuda acestor reduceri de costuri, ANRE consideră că este necesară modificarea prevederilor art. 66 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, prin prelungirea termenului de implementare a SMI și condiționarea implementării SMI de eficiența investiției și beneficiul adus clientului final. „Deoarece în România nivelul consumului mediu lunar de energie electrică este scăzut în raport cu cel înregistrat în alte țări comunitare, apreciem că la costuri similare, nivelul beneficiilor potențiale este semnificativ mai mic„, se arată în analiza ANRE.

Prelungirea termenului de implementare a sistemului a fost una dintre puținele idei exprimate de actualul șef al ANRE. Dumitru Chiriță a declarat în noiembrie 2017, la doar o lună după ce a preluat mandatul de șef al ANRE, că ar trebui „revăzută” problema contorizării inteligente. „Cred că se impune redeschiderea subiectului cu Comisia Europeană. Din punctul meu de vedere, problema contorizării inteligente cred că trebuie revăzută. Vă dau un singur exemplu ca să înţelegeţi de ce. O să ajungem în situaţia în care o să avem contoare foarte inteligente, iar energia o s-o transmitem wireless. Din acest punct de vedere ar trebui să vedem în ce măsură avem nevoie de investiţii în reţele electrice şi abia după aceea să mergem cu contorizarea inteligentă la consumatorul final”, a spus Dumitru Chiriță în noiembrie 2017.

Dumitru Chiriță este cunoscut ca fiind unul dintre cei care au controlat afaceri cu citirea contoarelor, în perioada în care a fost șeful unor sindicate în energie și acționar la o companie care avea contracte cu societățile de distribuție. În 2017 când a fost numit șef al ANRE era deputat PSD. În 2011, România Curată scria că deputatul PSD Dumitru Chiriță era acționar al SC Sindserv SA, societate controlată de Federația Energia Mileniului III, care se ocupă de citirea contoarelor de energie electrică și care beneficia de contracte bănoase din partea Electrică SA. „Deputatul PSD este considerat ‘creierul’ întregii afaceri derulate prin cele două societăți. Era acționar minoritar la Sindserv, președinte al Sindicatului Liber Independent Energia București, care deține acțiuni la firma, președinte executiv al Federației Univers, un alt acționar al companiei și fost membru în Consiliul de Administrație al SC Electrică SA”, arăta România Curată. Vezi aici amanunte.

Comisia Europeană a propus o țintă de 80% până în 2020

Unul dintre obiectivele Comisiei Europene în domeniul energiei este introducerea, până în 2020, a sistemelor de contorizare inteligentă în cel puțin 80% din cazuri. Potrivit Energy Policy Group (EPG), un think-tank specializat în politici energetice, „aproximativ o treime din utilizatorii de electricitate ai EU28+2 dețin în prezent un contor inteligent, dintr-un total de 283 milioane puncte de livrare, iar așteptările sunt ca penetrarea pieței să atingă 60% până în 2020 – sub ținta de 80% (potrivit ediției a 12-a a raportului „Contoare Inteligente în Europa”, publicat de Linker Report)”. În unele țări ca Italia și Suedia deja se lucrează la instalarea unor contoare inteligente de a doua generație, deoarece cele de primă generație funcționează încă de la începutul anilor 2000. Vezi aici mai multe amănunte.