Rusia nu va mai pune în aplicare nicio hotărâre emisă de tribunale străine. Putin a promulgat legea

Preşedintele Vladimir Putin a promulgat o lege care interzice punerea în executare în Rusia a unor hotărâri emise de tribunale penale străine şi internaţionale, relatează luni mass-media locală, potrivit Agerpres.

Noua lege stipulează că Rusia nu va pune în aplicare hotărârile tribunalelor străine care exercită jurisdicţie penală dacă această autoritate le-a fost conferită de alte state, fără participarea Rusiei, a transmis RIA Novosti.

Legea mai prevede că hotărârile tribunalelor internaţionale nu vor fi puse în aplicare în Rusia dacă jurisdicţia instanţelor respective nu are la bază un tratat semnat de Rusia sau rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU adoptate în conformitate cu Capitolul al VII-lea al Cartei ONU.

Capitolul autorizează Consiliul de Securitate al ONU să impună măsuri atunci când identifică „o ameninţare la pace, încălcare a păcii sau act de agresiune”.

Noua lege a fost publicată pe site-ul monitorului oficial al Rusiei.

Citește și

Pentru protejarea lui Putin: Duma de Stat a Rusiei adoptă o lege care interzice aplicarea hotărârilor emise de instanţele din alte țări

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis în martie 2023 un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru infracţiunile de deportare forţată şi transfer ilegal de copii ucraineni în teritorii ocupate de Rusia în timpul războiului din Ucraina.

După acest mandat, Kremlinul a respins jurisdicţia acestei instanţe cu referire la Vladimir Putin şi la alţi înalţi oficiali ruşi implicaţi în campania militară rusă din Ucraina.

Citește și

Va ajunge Putin în cătușe? Ce înseamnă decizia Curții Penale Internaționale – explicațiile unui jurist

Rusia a semnat în 2000 Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, pe care, însă, nu l-a ratificat niciodată, iar în 2016 şi-a retras semnătura după ce curtea a stabilit că anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea reprezintă o „ocupaţie permanentă”.

În pofida mandatului de arestare pentru presupusa deportare a copiilor ucraineni, Vladimir Putin a călătorit la vremea respectivă în ţări, precum Mongolia, care sunt semnatare ale statutului CPI şi care au ignorat apelul de a-l aresta pe liderul rus.

Justiţia rusă a răspuns la mandatul de arestare al liderului de la Kremlin condamnând, în absenţă, la pedepse cu închisoarea cuprinse între 3,5 şi 15 ani nouă procurori şi judecători ai CPI, printre care Karim Khan, Sergio Gerardo Ugalde Godinez şi Luz del Carmen Ibanezez Carranza.

Rusia a acuzat judecătorii şi procurorii CPI, printre altele, că au iniţiat un proces de urmărire penală ce include arestarea unor reprezentanţi ai unui stat străin care beneficiază de imunitate internaţională.

Citește și

Procurorul-șef al CPI, condamnat la 15 ani de închisoare de justiția din Rusia. Opt judecători ai Curții au primit și ei pedepse