Sari direct la conținut

Salariat, PFA sau microîntreprindere? Cine plătește mai puține taxe la o sumă de 300.000 lei/an

HotNews.ro
Fiscalitate, Foto: Kittiphan Teerawattanakul | Dreamstime.com
Fiscalitate, Foto: Kittiphan Teerawattanakul | Dreamstime.com

Multe persoane care erau PFA au dorit să treacă pe microîntreprindere pentru a avea mai mulți bani în buzunar. Corina Mîndoiu, partener impozit pe venit și contribuții sociale la EY România a prezentat variantele, dar atrage atenția cu privire la firmele care preferă să „angajeze” PFA sau microîntreprinderi, mai ales în caz de control ANAF.

„Numărul de forme de colaborare alternative la contractul individual de muncă a crescut cu aproximativ 50% (2022 față de 2021). În unele orașe care au devenit extrem de active în domeniul tehnologiei, acest număr aproape s-a dublat”, a spus ea.

  • Aceste numere înseamnă că Gig Economy, un concept care a prins avânt încă înainte de pandemie, astăzi este o realitate și în România.

„Organizațiile se uită peste granițe pentru a căuta talente și chiar folosesc, pentru a-i contracta, forme alternative la contractul individual de muncă. Dincolo de a beneficia de flexibilitate, posibilitatea de a lucra de oriunde ca freelancer, să fim onești, este foarte mult despre cuantumul de taxe reduse pe care un PFA, respectiv o microîntreprindere, le plătește”, a precizat Mîndoiu.

Ea a făcut un tabel cu privire la taxele pe care un angajat le plătește pe contractul de muncă versus un colaborator, un freelancer (PFA sau microîntreprindere).

Calculul a pornit de la un venit salarial brut de 300.000 lei anual, deci un venit generos.

În calcul a luat în considerare sistemul de taxare și modificările de la microîntreprinderi valabile începând cu 1 ianuarie 2023.

Potrivit acesteia, un salariat câștigă cam cu 40% mai puțin decât un PFA. Pe microîndeprindere este puțin mai bine în buzunar versus un PFA.

„Deși începând cu anul 2023 prin OG 16/2022 avem creștere de taxe mai ales în zona de PFA, dar și venituri private, numărul de colaboratori și de astfel de structuri crește de la lună la lună”, a afirmat Mîndoiu.

Cum e taxarea la PFA în 2023

„Un PFA, începând cu 1 ianuarie 2023 datorează CASS în funcție de 3 plafoane. Dacă venitul pe care îl realizează ca PFA este sub 6 salarii minime pe economie, va plăti zero la CASS. Bineînțeles, dacă dorește să se asigure o poate face opțional”, a mai afirmat ea.

  • Dacă realizează un venit între 6 și 12 salarii minime, atunci CASS este de 10% calculat la 6 salarii minime.
  • Dacă avem un nivel între 12 salarii minime și 24 salarii minime, atunci CASS plafonat de 10% la 12 salarii minime.

„Dacă avem un PFA cum este în exemplul de mai sus care realizează un venit de peste 24 de salarii minime, atunci contribuția la sănătate s-a dublat practic față de anul trecut. Deci va plăti 7.200 de lei pe an”, a mai arătat reprezentanta EY România.

PFA-ul, pe lângă CASS, datorează și contribuția la pensie. Aici avem următoarele plafoane:

  • Zero dacă suntem sub 12 salarii.
  • Dacă suntem între 12 salarii, respectiv 24 de salarii atunci contribuția la pensie în cuantum de 25% o plătim la 12 salarii minime.
  • Dacă venitul este mai mare de 24 salarii, atunci e 25% calculat la 24 de luni. Destul de mult.

Ești PFA? Ce s-a schimbat în privința taxării din 2023

Ce trebuie să ia în considerare microîntreprinderile

„La microîntreprideri care distribuie dividende către persoane fizice, cota de impozitare a crescut de la 5 la 8%. Ce avem în plus pentru persoana fizică care realizează venituri din dividende din propria microîntreprindere: contribuția la CASS care se datorează în funcție de plafoanele menționate mai sus”, a mai arătat ea.

(Reamintim că trebuie să luați în considerare și faptul că mai există impozit de 1% pe cifra de afaceri și faptul că trebuie să ai un salariat cu 8 ore – care poate fi inclusiv administratorul).

​Ce trebuie să știi dacă ai microîntreprindere sau îți faci una în 2023: ce s-a schimbat

În exemplul de sus a considerat un salariat plătitor de impozit pe venit (10%). IT-știlor, în mod normal, li se aplică o facilitate fiscală și nu datorează 10% impozit pe venit. Datorează doar contribuțiile sociale de 35% pe venitul brut.

*Mîndoiu nu a luat în considerare, din cauza sumei de 300.000 lei, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară care nu plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătatate și, opțional, la Pilonul II de pensii. Asta pentru că facilitățile se aplică pentru salariile de până la 10.000 de lei.

„Decalajul se diminuează atunci când avem un salariat pentru care condițiile din legislație sunt îndeplinite și nu datorează impozit pe venit”, a explicat ea.

Potrivit acesteia, numărul de microîntreprinderi față de numărul de PFA a crescut.

  • Avem situații în care își închid PFA și trec pe microîntreprindere ca să mai câștige 5-6% în venitul net.

IT-știi ar alege PFA sau microîntreprindere

Sunt convinsă, spune ea, că dacă punem într-o cameră 10 IT-ști și îi întrebăm cum ar dori să colaboreze cu o organizație, cel puțin 4 sau chiar majoritatea ar alege microîntreprindere sau PFA și nu salariat.

„Înainte de Crăciun s-a publicat un ordin 21813 (al Ministerului Finanțelor) privind facilitățile fiscale în domeniul creării de programe pe calculator și avem două completări extrem de bune”, a mai arătat Mîndoiu.

1. Se referă la introducerea ocupației de dezvoltare a produselor software. Deci avem o nouă ocupație în anexa ordinului.

2. O modificare: posibilitatea de aplica facilitatea începând cu veniturile salariale aferente lunii ianuarie 2023 pentru cetățenii non-UE.

  • Sunt convinsă că Gig Economy va crește foarte mult în domeniul IT, dar nu va depăși numărul de contracte de muncă.

O formă de angajare, spune ea, aduce flexibilitate, oportunități de promovare, pachete de remunerare cât mai diverse, flexibile și inovative.

Pe de altă parte, afirmă Mîndoiu, atunci când o organizație alege sau este obligată de condițiile pieței să remunereze o persoană fizică înregistrată ca PFA sau microîntreprindere se expune unor riscuri fiscale certe.

„Imaginați-vă cum poate fi cuantificat acest risc fiscal la o factură de 300.000 lei. În caz de o problemă, această sumă va fi grosapată cu tot ce înseamnă taxe salariale. Impactul este unul substanțial mai ales dacă există un număr important de contracte de colaborare”, a explicat reprezentanta EY România.

Sursă foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro