Sari direct la conținut

Sănătatea mintală în adolescență, determinantă pentru o viață împlinită ca adult. Factorii care pot afecta sănătatea mintală a tânărului în formare

HotNews.ro
Adolescenți, Foto: © Wrangler | Dreamstime.com
Printre factorii care pot contribui la stres în timpul adolescenței se numără hărțuirea, presiunea de a se conforma cu semenii și explorarea identității. SURSA FOTO: © Wrangler | Dreamstime.com

Adolescența reprezintă etapa tranziției către vârsta adultă. Este însă și vârsta la care copilul începe să își dezvolte personalitatea, să își dorească să fie independent și să își asume mai multe responsabilități.

Schimbările fizice, emoționale și sociale, inclusiv expunerea la sărăcie, abuz sau violență, pot face adolescenții vulnerabili la probleme de sănătate mintală. Protejarea adolescenților de adversitate, promovarea învățării socio-emoționale și a bunăstării psihologice și asigurarea accesului la îngrijirea sănătății mintale sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea lor în timpul adolescenței și la vârsta adultă.

Adolescența este o perioadă crucială pentru dezvoltarea obiceiurilor sociale și emoționale importante pentru bunăstarea mentală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Acestea includ:

  • adoptarea unor modele de somn sănătos;
  • exerciții fizice regulate;
  • dezvoltarea abilităților de adaptare, de rezolvare a problemelor și interpersonale;
  • să înveți să gestionezi emoțiile.

Factorii care pot afecta sănătatea mintală a tânărului în formare

Mediul, protecția și susținerea din familie, de la școală și din comunitatea mai largă sunt deosebit de importante în această perioadă a vieții, potrivit OMS.

În această perioadă, mulți factori afectează sănătatea mintală a tânărului aflat în formare. Cu cât adolescenții sunt expuși mai multor factori de risc, cu atât potențialul impact asupra sănătății lor mintale este mai mare.

Factorii care pot contribui la stres în timpul adolescenței includ expunerea la adversitate, presiunea de a se conforma cu semenii și explorarea identității. Influența mass-media și normele de gen pot exacerba diferența dintre realitatea trăită de un adolescent și percepțiile aspirațiile sale pentru viitor.

Alți factori importanți includ calitatea vieții de acasă și relațiile cu semenii. Violența (în special violența sexuală și hărțuirea), educația dură și problemele grave și socio-economice sunt riscuri recunoscute pentru sănătatea mintală.

Unii adolescenți sunt expuși unui risc mai mare de afecțiuni de sănătate mintală din cauza condițiilor de viață, a stigmatizării, discriminării sau excluderii sau a lipsei accesului la sprijin și servicii de calitate.

Acestea includ adolescenții care trăiesc în medii fragile; adolescenți cu boli cronice, tulburări din spectrul autist, dizabilități intelectuale sau altă afecțiune neurologică, adolescente însărcinate, părinți adolescenți sau cei aflați în căsătorii timpurii sau forțate, orfani precum și adolescenți din medii etnice sau sexuale minoritare sau din alte grupuri discriminate.

Unul din 7 adolescenți se confruntă cu o formă de tulburare mintală

La nivel global, se estimează că unul din șapte (14%) dintre tinerii cu vârsta între 10 și 19 ani se confruntă cu afecțiuni de sănătate mintală, însă acestea rămân în mare parte nerecunoscute și netratate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Adolescenții cu afecțiuni de sănătate mintală sunt deosebit de vulnerabili la excluziune socială, discriminare, stigmatizare (care le afectează disponibilitatea de a căuta ajutor), dificultăți educaționale, comportamente de asumare a riscurilor, boli fizice și încălcări ale drepturilor omului.

Depresia, anxietatea și tulburările de comportament și/sau alimentare sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților.

Sănătatea emoțională precară în adolescență poate fi însoțită de alte comportamente riscante, inclusiv consumul de alcool sau droguri, comportamente violente sau relații sexuale neprotejate, avertizează UNICEF.

Sinuciderea este a treia cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.

Este crucial să învățăm să răspundem nevoilor adolescenților cu probleme de sănătate mintală. Evitarea instituționalizării și supra-medicalizării, prioritizarea abordărilor non-farmacologice și respectarea drepturilor copiilor sunt esențiale pentru sănătatea mintală a adolescenților, potrivit OMS.

Consecințele eșecului în abordarea condițiilor de sănătate mintală a adolescenților se extind până la vârsta adultă, afectând atât sănătatea fizică, cât și mintală și limitând oportunitățile de a duce o viață împlinită ca adulți.

Pentru că multe comportamente și obiceiuri legate de protejarea propriei sănătăți vor continua și la vârsta adultă, este foarte important să sprijinim adolescenții să aleagă practici sănătoase, care să le sprijine starea de bine.

Cei mai mulți dintre adolescenți trec cu bine peste experiențele dificile

Adolescenții sunt, de regulă, rezilienți, iar pe cei mai mulți dintre ei, experiențele dificile îi ajută să devină adulți independenți și capabili.

Sprijinirea adolescenților să își găsească locul în familie, în școală, în rândul prietenilor promovează sănătatea emoțională și previne o serie de comportamente negative, precum consumul de droguri și violența, potrivit UNICEF. În cazul în care ai un copil adolescent, este esențial să găsești timp și modalități pentru a îl sprijini și încuraja.

Sfaturi pentru a gestiona sănătos relația cu copilul tău adolescent

UNICEF oferă o serie de sfaturi pentru a gestiona sănătos relația cu copilul tău adolescent.

Ce este recomandat:

  • Evidențiază și lucrurile bune și pe cele rele și laudă-l pentru realizări, oricât de mici ar fi. Aceasta este o etapă a creativității și dezvoltării personale: identifică astfel de ocazii alături de copilul tău adolescent.
  • Pentru copilul tău adolescent, lumea este impredictibilă și uneori are impresia că nu reușește să stăpânească situația. Spune-i că înțelegi.
  • Pune-i întrebări despre cum utilizează internetul și rețelele de socializare. Discută cu copilul tău adolescent despre timpul pe care îl petrece online și despre cum să se protejeze împotriva fenomenului de bullying online și să fie în siguranță. Asigură-ți copilul adolescent că, dacă are probleme, dacă a făcut o greșeală online, îi ești alături și poți să îl ajuți, orice-ar fi.
  • Discută cu sinceritate despre propriile sentimente. Îți poți îndruma copilul explicându-i cum gestionezi stresul și povestindu-i cum ai rezolvat tu anumite probleme, când erai de vârsta sa.

Ce nu este recomandat:

  • Nu monopoliza discuția și nu îi spune ce are de făcut. Întreabă ce poți face pentru a-l ajuta și găsiți împreună soluții.
  • Nu discuta la nervi. Ieși, respiră adânc, calmează-te, poți continua mai târziu discuția.
  • Nu te implica în lupte pentru putere. În loc să te cerți, încearcă să empatizezi cu copilul tău adolescent pentru frustrările pe care le resimte.

Sursa foto: Dreamstime.com.

INTERVIURILE HotNews.ro