Teoria conspirației lansată de ruși despre cel mai tânăr campion mondial de șah / „Scopul propagandei cu origini sovietice nu este neapărat de a impune o anumită credință, ci de a distruge încrederea și de a submina capacitatea de a distinge adevărul de fals”

Lumea are, în persoana sportivului indian Gukesh Dommaraju, 18 ani, cel mai tânăr campion de șah din istorie. Dar, imediat, președintele Federației Ruse de Șah a lansat un atac la adresa indianului. Și a început teoria conspirației. 

Gukesh Dommaraju, 18 ani, este cel mai precoce campion al șahului pe care l-a avut vreodată acest sport. În finală, el l-a învins pe chinezul Ding Liren, campionul mondial en titre. 

Președintele Federației Ruse de Șah a spus că sportivul chinez i-a cedat intenționat titlul celui din India. Nesusținută de nimic, varianta a început să circule și să capete adepți. Ea a fost livrată drept încă o dovadă persecuției la adresa Rusiei. N-a mai contat că în cauză era acuzat de „blat” un sportiv chinez, țară aliată a Rusiei. Nici acest argument n-a părut că e reținut de valul de teorie a conspirației.

Totul a pornit de la eroarea crucială comisă de Ding Liren în meciul 14 al finalei, care i-a permis lui Gukesh Dommaraju să preia inițiativa și să câștige o partidă ce se îndrepta spre remiză.

În toiul dezbaterilor, președintele Federației Internaționale de Șah (FIDE), Arkadi Dvorkovici, a încercat să calmeze lucrurile.

„Sportul este despre greșeli, fără greșeli, nu ar exista goluri în fotbal. Fiecare sportiv face greșeli, dar asta ne entuziasmează, dacă adversarul poate găsi modalitatea de a folosi o greșeală”, a declarat Dvorkovici.

Acest episod este doar unul dintre numeroasele care au, până la urmă, consecințe care trec dincolo de domeniul lor. Gabriel Bădescu, profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, susține că teoriile conspirației înfloresc în momentele de cumpănă ale societății. „Teoriile conspirației înfloresc, deoarece oamenii caută explicații pentru anxietatea lor, iar cei care simt că le lipsește controlul personal sau societal sunt mai predispuși să adopte gândirea conspiraționistă ca o modalitate de a impune ordine în haos”, scrie Bădescu, într-un articol din Contributors. 

Cum stă România?

În privința României, spune profesorul, „sunt date care arată că avem unul dintre nivelele cele mai scăzute de încredere în instituții și în ceilalți oameni. Între alte efecte negative, absența încrederii duce la o capacitate redusă de a distinge între ce merită încredere și ce nu («toți sunt la fel de răi», «toate informațiile sunt false», «nu iese foc fără să fie fum»)”.

„De asemenea, gândirea de tip colectivist, și tendința puternică de a evita incertitudinea, specifice în mare măsură societății românești, predispun înspre acceptarea conspirațiilor de tipul noi versus ei”. 

Există, de asemenea, o mare diferență între nivelul nostru de cunoaștere și ceea ce percepem noi:

1. CUM SUNTEM? În PISA 2022, România este pe penultimul loc în UE la gândire științifică, sub Serbia și Turcia. 
2. CUM CREDEM CĂ SUNTEM: proporția dintre români care consideră cultura proprie superioară culturii altor țări este de 66%, dintre cele mai ridicate din Europa.  

Fostă țară din Est suntem influențați masiv de propaganda post sovietică.  Iar „scopul propagandei cu origini sovietice nu este neapărat de a impune o anumită credință, ci de a distruge încrederea și de a submina capacitatea de a distinge adevărul de fals. Această «ceață a îndoielii» face societățile mai vulnerabile la manipulare și mai puțin capabile de acțiune colectivă, oferind regimurilor autoritare un avantaj semnificativ”.