„Sanguinaccio Dolce”: Povestea expoziției cu "vulpea jupuită" din Centrul Capitalei. Carmen Casiuc, curator: Trăim timpuri ciudate. Cu toții suntem vulnerabili de a fi prada ușoară a manipulărilor emoționale
Pe strada Şelari nr.13, din Centrul Vechi al Capitalei, îţi atrag atenţia nişte ferestre mari acoperite cu perdele negre, ca de doliu. Aici se află Atelier35, un spaţiu de expoziţie, unde „un câine” suspendat într-un cilindru de sticlă i-a oripilat pe unii dintre trecători, motiv pentru care au mers la Poliţie să facă reclamaţie. În urma reclamaţiei, Poliţia i-a sfătuit pe organizatori să acopere ferestrele.
Când intri în sala expoziţiei poţi vedea la intrare un cilindru de sticlă în care este un mulaj care aduce foarte bine cu un câine, dar în realitate mulajul a fost realizat după o vulpe găsită moartă pe marginea unui drum de către artiştii de la Baraka din Timişoara. Într-un alt colţ al încăperii, este un televizor pe care rulează imagini, iar pe un perete sunt alte fotografii.
Expoziţia a stârnit multe reacţii violente în mediul online, inclusiv de ameninţare cu moartea a artiştilor, dar a stârnit şi reacţii în rândul autorităţilor. Tudor Ionescu, consilier la Primăria Capitalei, a scris pe contul său de Facebook că se simte furios la Atelier 35 şi scrie că pune la îndoială talentul artistic al celor care expun.
Pentru a lămuri ce au vrut organizatorii să arate prin Sanguinaccio Dolce, aşa cum se cheamă expoziţia, am solicitat un punct de vedere curatoarei expoziţiei, Carmen Casiuc.
Într-un interviu pentru HotNews.ro, Carmen Casiuc a explicat de la ce a pornit expoziţia şi cui se adresează.
Pe scurt din interviu:
– Preluând numele unei delicatese pentru cei cu gusturi cel puțin excentrice pentru sensibilitatea contemporană – o budincă din sânge de animal, ciocolată și lapte, servită în timpul festivităților de Carnevale din Evul Mediu – expoziția propune inversarea relației dintre obiect și subiect.
– Din păcate, mulți nu au știut faptul că lucrarea semnată de grupul artistic Baraka este un mulaj pictat din fibră de sticlă, rășină și chit auto – o reprezentare hiperrealistă a unei vulpi jupuite și spânzurate într-un cilindru de îmbălsămare. Acest cadru morbid servește totodată drept colivie pentru cinci cinteze austreliane zebrate.
– Au fost foarte puțini cei care au văzut lucrarea pe viu, dar și mai puțini cei care au observat că nu există un statement public despre expoziție.
HotNews.ro: Care este tema expoziţiei Sanguinaccio Dolce de la Atelier 35 şi de ce a creat atâtea controverse?
Carmen Casiuc: Sanguinaccio Dolce face parte dintr-un experiment curatorial mai amplu, fiind precedată de Shadowy Passion, un interludiu de proiecții video artistice care a avut loc în perioada 31 octombrie – 26 noiembrie. Acesta constituie premiza conceptuală a expoziției curente. O selecție de 6 filme de ficțiune istorică, docu-ficțiune și reportaj antropologic prezentau toposul diavolului și istoria recentă a celei mai cunoscute imagini a lui în cultura contemporană: vampirul, în figura lui Vlad Dracula. Această construcție fictivă care a ajuns să reprezinte România la nivel internațional aparține în totalitate imaginației Romantice din vest, însă ne poate oferi informații valoroase despre transformările și traumele societății europene.
E un paradox curios cum tocmai civilizația care a pus bazele modernității să fi perceput ficțiunea ca fiind realitate, până într-acolo unde realitatea (unei țări mici) a fost reconfigurată pentru a o satisface. Preluând numele unei delicatese pentru cei cu gusturi cel puțin excentrice pentru sensibilitatea contemporană – o budincă din sânge de animal, ciocolată și lapte, servită în timpul festivităților de Carnevale din Evul Mediu – expoziția propune inversarea relației dintre obiect și subiect.
În locul imaginilor sanitizate menite să justifice acțiunile sau valorile promovate de un discurs ideologic sau altul, Sanguinaccio Dolce prezintă o un peisaj al emoțiilor ce tulbură privirea și complică actul gândirii raționale. Imagini care ne consumă, în loc să fie consumate. Ea aduce împreună opt artiști, dintre care șapte aparțin generației tinere din România, care au în comun interesul față de potențialul distruptiv al decepțiilor estetice. Mara Ploscaru, Christian Tudose, Lucian Bran, Floriama Candea, Andreea Anghel, Matei Toșa, Baraka și Gili Mocanu creează imagini care oscilează între bizar și mistic, macabru și sublim, între reprezentare figurativă și ceea ce pare să fie dincolo de categoria figurativului.
Acestea generează ficțiuni în materialul realității, chestionând felul în care societatea noastră percepe rațiunea și imaginația ca fiind două fenomene independente. Nici false, nici adevărate, decepțiile estetice propuse în expoziție invită publicul la o meditație atentă asupra felului în care concep realitatea înconjurătoare. Este adevărat că un anumit obiect artistic prezentat a stârnit comentarii aprinse pe rețelele de socializare, însă aș dori să reafirm faptul că percep acest fenomen ca fiind semnul unei participări benefice a publicului într-un subiect complicat și delicat.
HotNews.ro: Cărui public vă adresaţi prin această expoziţie?
Carmen Casiuc: Sanguinaccio Dolce se adresează celor interesați de felul în care imaginile mentale afectează concepția asupra realului. Trăim timpuri ciudate, în care suntem cu toții vulnerabili de a fi prada ușoară a manipulărilor emoționale.
‘
HotNews.ro: Cel mai tare a fost criticat exponatul cu „câinele”. De ce credeţi s-a întâmplat acest lucru? N-a fost destul de bine explicată?
Carmen Casiuc: Din păcate, mulți nu au știut faptul că lucrarea semnată de grupul artistic Baraka este un mulaj pictat din fibră de sticlă, rășină și chit auto – o reprezentare hiperrealistă a unei vulpi jupuite și spânzurate într-un cilindru de îmbălsămare. Acest cadru morbid servește totodată drept colivie pentru cinci cinteze austreliane zebrate.
Au fost foarte puțini cei care au văzut lucrarea pe viu, dar și mai puțini cei care au observat că nu există un statement public despre expoziție. Controversa s-a generat pe baza unor poze cu membrii Baraka și lucrarea lor, care au circulat în mediul online rupte de contextul expozițional, ceea ce i-a determinat pe unii să-și exprime opiniile despre un subiect foarte sensibil pentru ei.
Reafirm că niciun animal nu a fost rănit sau ucis în crearea și prezentarea lucrării. Acest incident prezintă unul dintre riscurile implicite în dezbaterea propusă de tema expoziției Sanguinaccio Dolce.
HotNews.ro: Cât de pregătit este publicul din România pentru astfel de expoziţii?
Carmen Casiuc: Nu văd semne care să indice faptul că publicul din România nu este pregătit pentru o discuție serioasă. Ne aflăm într-un moment în care informațiile ne sunt livrate cu lingurița, iar asta ridică noi întrebări asupra rolului pe care arta are datoria să-l joace în societatea contemporană.
Sanguinaccio Dolce propune inteligența emoțională ca fiind la fel de importantă ca inteligența analitică în deliberarea atentă asupra problemelor din societatea contemporană.
HotNews.ro: Până când va dura expoziţia?
Carmen Casiuc: Va fi deschisă până pe data de 31 ianuarie, întreruptă doar de o mică vacanță de sărbători în perioada 20 decembrie – 7 ianuarie.
Explicaţie Foto: Carmen Casian Credit Foto: Horatiu Șovăială
HotNews.ro: Ce le transmiteţi vizitatorilor care vor să vină să vadă expoziţia de acum încolo?
Carmen Casiuc: Sanguinaccio Dolce oferă publicului oportunitatea de a vedea lucrările unor artiști tineri care promit o evoluție a artei românești în contextul scenei internaționale. Practicile lor artistice sunt dintre cele mai diverse, putând vedea instalații de obiect și video, fotografie, pictură și desen.
Lucian Bran tocmai se pregătește de prezentarea portofoliului său în Elveția, unde a fost ales de Plat(t)form – Fotomuseum Winterthurn pentru premiul Emerging Artists and Photographers. Mara Ploscaru și Andreea Anghel sunt artiste multimedia stabilite în Berlin, respectiv Wroclaw, propunând fiecare o perspectivă informată de contextul internațional asupra temei expoziției.
Floriama Candea este singura artistă din România care lucrează cu organisme celulare, îmbinând procedee științifice cu metodele artistice tradiționale. Matei Toșa este unul dintre fondatorii cunoscutului spațiu Matca din Cluj-Napoca, ale cărui desene aduce banalul cotidianului într-o lumină inovatoare.
Christian Tudose este un artist care lucrează deja pentru cele mai importante publicații de fashion din țară, cu o viziune nouă asupra relației dintre frumos și urât. Întreaga expoziție este o instalație în care fiecare se poate pierde pentru a se regăsi.