Schimbarea climatică este deja o urgenţă de sănătate – experţi

Sănătatea publică are de suferit în prezent din cauza efectelor schimbării climatice, de la valurile de căldură mortale din Europa, până la creşterea îmbolnăvirilor de febră tifoidă la tropice, conform unui nou raport. Noile studii arată că în perioadele toride s-au pierdut miliarde de ore de muncă agricolă, iar încălzirea globală a afectat culturile. Raportul „Lancet Countdown on Health and Climate Change” a fost realizat de 150 de specialişti din 27 de universităţi şi instituţii între care World Health Organization şi Banca Mondială, potrivit The Guardian, citat de Rador.

„Constatările sunt clare şi miza nici nu poate fi mai mare”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Nu putem amâna acţiunea în domeniul schimbării climatice. Nu mai putem trece ca nişte somnambuli prin această urgenţă de sănătate”, a atenţionat el.

Raportul prezintă impactul încălzirii globale asupra sănătăţii în termeni drastici. „Clima în schimbare rapidă are implicaţii cumplite în toate aspectele vieţii umane, expunând populaţiile vulnerabile la extreme meteo, alternând modele de boli infecţioase şi compromiţând siguranţa alimentară, integritatea apei potabile şi a aerului pe care îl respirăm”, se arată în document.

Nick Watt, directorul executiv al Lancet Countdown, a spus: „Acestea nu sunt lucruri care se vor petrece în 2050, ci sunt lucruri pe care le vedem de pe acum. Noi credem că acestea sunt un fel de avertisment”.

Marţi, ONU a anunţat că măsurile de reducere a emisiilor de carbon trebuie triplate pentru evitarea încălzirii catastrofale. Negociatorii internaţionali din sfera schimbării climatice urmează să-şi reia activitatea luni în Polonia.

Raportul din Lancet arată că lipsa de progrese „ameninţă atât vieţile oamenilor cât şi viabilitatea sistemelor naţionale de sănătate de care acestea depind, cu potenţialul de a copleşi serviciile de sănătate”.

Un sondaj inclus în raport, cu participarea edililor a aproape 500 de oraşe din lume, arată că jumătate din ei se aşteaptă ca infrastructurile lor din domeniul sănătăţii publice să fie grav compromise de schimbarea climatică, prin cedări ale sistemului de felul închiderii unor spitale.

S-a stabilit că a existat o legătură între valul de căldură care a afectat vara aceasta Europa şi sute de morţi premature numai din Regatul Unit. Parlamentarii au spus în iulie că Regatul Unit este „groaznic de nepregătit” pentru valurile de caniculă.

Raportul Lancet afirmă că populaţiile din Europa şi estul Mediteranei sunt expuse unui risc mai mare decât cele din Africa şi sud-estul Asiei, din cauza proporţiei mari de persoane vulnerabile şi vârstnice care trăieşte în oraşe mari.

O dată cu creşterea temperaturii atmosferice în lumea întreagă, raportul spune că în 2017 valul de căldură a afectat cu 157 de milioane de persoane mai mult decât în 2000. Căldura dăunează direct sănătăţii prin insolaţii, dar şi deshidratarea şi exacerbarea unor afecţiuni de felul bolilor de inimă sunt foarte periculoase. Canicula agravează totodată poluarea atmosferică şi problemele de sănătate mintală.

Profesorul Kristie Ebi, de la University of Washington, a spus: „Mortalitatea sporită în timpul valurilor de căldură este ceva curent, (dar) există dovezi abundente care arată că comunităţile nu sunt pregătite pentru amplificarea în curs a frecvenţei, intensităţii şi duratei valurilor de căldură”.

Raportul Lancet arată că în 2017 s-au pierdut 153 de miliarde de ore de muncă din cauza căldurilor extreme, 80% din acestea în agricultură. Aproape jumătate din pierderi s-au înregistrat în India, echivalentul a 7% din totalul populaţiei active, în vreme ce China a pierdut echivalentul a 1,4% din activitatea muncitorilor ei. „Aceasta a dus la vaste pierderi pentru economiile naţionale şi bugetele gospodăriilor”, a spus profesorul Joacim Rocklöv de la universitatea Umeå din Suedia.

Schimbări relativ mici ale temperaturilor şi precipitaţiilor ar putea provoca modificări mari în transmiterea bolilor infecţioase propagate prin apă şi ţânţari. Capacitatea virusului febrei tifoide de a fi transmis – „capacitatea vectorială” a sa – a atins un record în 2016, conform raportului, ajungând la un nivel cu 10% peste cel de referinţă din anii 1950. Şi pericolul reprezentat de holeră a fost în creştere în regiuni ca statele baltice, unde marea s-a încălzit rapid.

Medicii care nu au participat la realizarea raportului au spus că acesta prezintă dovezi convingătoare. „Este clar că schimbarea climatică are un impact direct asupra sănătăţii noastre”, a spus Howard Frumkin, şeful programului Our Planet, Our Health, de la Wellcome Trust. „Toate sectoarele trebuie să dea prioritate măsurilor în domeniul schimbării climatice, pentru a reduce semnificativ impactul potenţial devastator asupra planetei şi sănătăţii noastre, afectând generaţiile care vor veni”.

Profesorul Paul Ekins, de la University College London, a spus că beneficiile pentru sănătate ale combaterii schimbării climatice au fost multă vreme subapreciate, doar 5% din sumele alocate pentru adaptarea la încălzirea globală fiind cheltuite pentru sănătate. „Aceste beneficii sunt enorme şi ne afectează imediat sănătatea”, a spus Ekins. „Dacă contabilizăm aceste beneficii, reducerea emisiilor pentru (a menţine creşterea temperaturii sub) 1,5 grade Celsius va aduce beneficii nete în termeni monetari”.

Raportul Lancet notează câteva tendinţe promiţătoare, precum renunţarea treptată la cărbune şi creşterea numărului de maşini electrice.

Profesorul Hillary Graham, de la University of York, şi o parte din echipa Lancet Countdown au spus că stabilirea unei relaţii între sănătate şi schimbarea climatică ar putea ajuta la stimularea unor noi acţiuni. „Sănătatea este ceea ce oamenii simt. Face o legătură directă cu vieţile lor şi cu vieţile oamenilor la care ţin, precum copiii şi nepoţii lor”.

The Guardian, citat de Rador