Science Report: Ați vrut o planetă verde? Mai gândiți-vă o dată! Ar putea roboții dotați cu inteligență artificială să combată singurătatea? Una dintre cele mai mari comori antice tocmai a fost descoperită în Cipru

​Ați vrut o planetă verde? Mai gândiți-vă o dată! Ar putea roboții dotați cu inteligență artificială să combată singurătatea? Una dintre cele mai mari comori antice tocmai a fost descoperită în Cipru

Ați vrut o planetă verde? Mai gândiți-vă o dată!

Datele și imaginile obținute în ultimii 20 de ani prin intermediul sateliților arată că oceanele își schimbă culoarea, devenind tot mai verzi. Iar dacă o planetă verde nu sună rău deloc, nu același lucru se poate spune în cazul oceanelor.

De ce? Pentru că acea culoare verde care devine mai pregnantă de la an la an se traduce printr-un boom al fitoplanctonului. Asta pe fondul încălzirii globale. În principiu, e cât se poate de simplu. Mai mult fitoplancton înseamnă mai puțin oxigen în mediul în care acesta se dezvoltă. Mai puțin oxigen duce la apariția unor zone anoxice. Iar de aici și până la dispariția formelor de viață complexe din respectivele zone nu mai e decât un pas. Un efect de domino.

Și aici avem și un paradox. Fitoplanctonul elimină oxigen prin intermediul fotosintezei. Teoretic, asta ar fi de bine, căci el absoarbe dioxidul de carbon din atmosferă, produce oxigen, iar ecosistemele marine ar trebuie să prospere. Nu e chiar așa. Numărul uriaș al microorganismelor care formează fitoplanctonul duce la un număr direct proporțional de microorganisme care mor. Iar descompunerea materiei organice are capacitatea de a reduce semnificativ cantitatea de oxigen din mări și oceane. De aici și apariția zonelor anoxice pomenite mai devreme.

Din datele furnizate de autorii britanici și americani ai studiului publicat în Nature reiese că boom-ul fitoplanctonului este mai pregnant în zona ecuatorială, dar acesta se extinde rapid. Iar asta afectează deja cantitatea de radiații solare care ajunge în apele oceanului, implicit sunt afectate temperatura și luminozitatea. Apoi, ca un alt efect de domino, numărul de nutrienți din ape scade.

În concluzie, vin vremuri nu tocmai plăcute, în care ecosistemele marine vor suferi modificări dramatice. Inclusiv zonele protejate și cele de pescuit marin și oceanic. Iar ele deja sunt vizibile.

Ar putea roboții dotați cu inteligență artificială să combată sentimentul singurătății?

O statistică realizată în SUA de către un ONG pe nume Survey Center on American Life arată că numărul persoanelor care suferă de singurătate a crescut de patru ori din 1990 și până în prezent. Iar asta e doar în SUA, că acolo s-a efectuat statistica amintită. La nivel global, se pare că o treime din populație este afectată de singurătate.

Singurătatea, așa cum se știe deja, vine la pachet cu numeroase afecțiuni psihice sau fizice și, în final, duce la o moarte prematură. De fapt, chiar se spune că sentimentul singurătății este la fel de nociv ca și fumatul. Iar faptul că tot mai mulți oameni sunt afectați este o certitudine la nivel global.

Tot cert este și faptul că, odată cu înaintarea în vârstă, este tot mai greu să îți faci prieteni noi. Și aici intervine un grup de cercetători de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, grup care susține că are o soluție. Care? V-ați dat deja seama, roboții dotați cu inteligență artificială.

O statistică interesantă, bazată pe opiniile a 307 medici din America de Nord și Europa, arată că 69% dintre ei sunt de părere că, în compania unui robot de acest gen, persoanele singure pot cunoaște o îmbunătățire a sănătății mentale și o eliberare față de sentimentul de însingurare.

Problema cu statistica asta este că opinii s-au tot văzut. Important este cum măsori impactul unui astfel de robot inteligent în viața unei persoane. Și asta s-ar putea dovedi mai dificil decât pare la prima vedere.

În testele de laborator, da, pacienții care au petrecut timp în compania unui astfel de robot au prezentat o reducere a nivelului de stres. Dar testele sunt abia într-o fază incipientă. În teorie sună totul foarte frumos, iar autorii speră să ajute la crearea unei societăți mai sănătoase. Dacă roboții chiar pot înlocui însă interacțiunea umană, și asta are efecte benefice pentru sănătate, rămâne de văzut.

Una dintre cele mai mari comori antice tocmai a fost descoperită în Cipru

Este vorba despre două morminte scoase la lumină în situl Hala Sultan Tekke, din sudul Ciprului, nu departe de Larnaca. De fapt, situl cu pricina, care acoperă aproximativ 50 de hectare, reprezintă unul dintre cele mai importante foste centre de comerț din zona mediteraneeană. Așa că, într-un fel, era de așteptat ca el încă să ofere surprize de acest gen.

Descoperirea, efectuată de o echipă de arheologi de la Universitatea din Göteborg, constă în peste 500 de obiecte din aur, pietre prețioase, fildeș și ceramică de o calitate superioară. Ce este deosebit la descoperirea asta, căci echipa suedeză sapă acolo încă din 2010 și nu e la primul mormânt descoperit, este tocmai abundența obiectelor de lux și, mai ales, locul lor de proveniență.

Mormintele datează din perioada de acum 3.500 – 3.300 de ani și constau în două camere subterane, cu o suprafață de circa 4 pe 5 metri, accesibile printr-un pasaj îngust care duce către suprafață. Numai dimensiunile camerelor funerare și atenția cu care au fost construite ar fi fost suficiente pentru a indica statutul înalt al defuncților depuși acolo. Însă inventarul extrem de bogat confirmă, fără nicio tăgadă, că mormintele aparțineau fie unei familii regale, fie unor demnitari înalți.

Din datele oferite până acum de arheologii suedezi, obiectele din aur și fildeș provin din Egipt. Pietrele prețioase au fost aduse din zona Afganistanului, a Orientului Mijlociu sau chiar din India. Bijuteriile și obiectele din chihlimbar provin din zona baltică, în timp ce piesele de ceramică au fost create în zona Turciei, a Siriei și Palestinei, a Egiptului, în Sardinia sau în zona Greciei continentale sau insulare. De altfel, motive și decorațiuni de tip minoic au fost observate atât pe unele dintre obiectele de podoabă, cât și pe cele de ceramică.

Arheologii sunt de părere că toate aceste ofrande aparțin membrilor aceleiași familii, căci scheletele mai multor indivizi, inclusiv al unei femei și al unui copil, au fost descoperite în camerele mortuare. Familia ar fi fost, așa cum spuneam, una cu un statut înalt în societatea respectivă, posibil chiar familia conducătoare.

Este cert că ea avea o influență uriașă și că stăpânea peste unul dintre cele mai importante centre de comerț ale vremii, unul cu conexiuni în mai toată lumea cunoscută la vremea respectivă. Nu întâmplător, orașul de acolo era un centru major al comerțului cu cupru, metal care ajungea din Cipru, cu precădere în Egipt și zona greacă.

Pasul următor în planul de cercetare al suedezilor este să efectueze analize genetice asupra scheletelor scoase la lumină din cele două camere mortuare. Asta pentru a confirma nu doar ipoteticele legături de sânge dintre indivizi, ci și locul lor de origine căci, foarte posibil, unii dintre ei ar putea proveni din locuri străine de Cipru, ba chiar din zone exotice. Iar asta ar fi o dovadă în plus a multiculturalismului din acea perioadă puțin cunoscută și, mai ales, a conexiunilor care existau între diferitele civilizații de la vremea aia.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro