Science Report: Australia ar putea deveni prima țară care renunță la banii fizici. A fost descoperită cea mai veche reprezentare falică din lume. Războaiele au fost cele care au influențat dinamica populațiilor neolitice

Australia ar putea deveni prima țară care renunță la banii fizici ● A fost descoperită cea mai veche reprezentare falică din lume ● Războaiele au fost cele care au influențat dinamica populațiilor neolitice

Australia ar putea deveni prima țară care renunță la banii fizici

Prin anii `80 ai secolului trecut, atunci când cardurile de abia începeau să fie folosite pe scară largă, peste 85% dintre tranzacțiile care nu implicau bani cash erau realizate cu ajutorul cecurilor la purtător. Însă procentul celor care mai folosesc astfel de cecuri s-a redus undeva la 0,1%.

De fapt, într-un sondaj realizat recent de Reserve Bank din Australia, din circa 13.000 de tranzacții efectuate în decurs de o săptămână de către 1.000 de clienți ai băncii, doar 17 au mai implicat cecurile. Iar asta este dovada clară că epoca lor a cam apus. Ca urmare, guvernul australian a anunțat deja că va urma modelul Noii Zeelande, al Danemarcei și al Olandei, și va închide definitiv sistemul de cecuri. Asta până în 2030.

Nici plățile cu cash nu mai sunt ce erau odată. Și asta deși, culmea, în 2007, 69% dintre plăți erau efectuate cu bani gheață. Procentul a scăzut la doar 27% în 2019. Iar după perioada pandemiei, în 2022, acesta ajunsese la abia 13%. În ritmul ăsta, autoritățile australiene estimează că nu va dura mai mult de zece ani până când plățile cu bani gheață vor dispărea complet.

În fapt, susțin oficialitățile de la antipozi, nici măcar nu trebuie să blocheze tranzacțiile cash, așa cum vor face cu cecurile. Pur și simplu, totul se va regla de la sine, căci oricum nu îi va mai folosi nimeni în viitorul apropiat. După cum bine știm toți, cardurile au devenit principala metodă de plată și din ce în ce mai puțini oameni preferă să umble cu portofelul doldora de bancnote și, mai ales, de monede.

Iar toată treaba asta ar veni și cu niște câștiguri, căci printarea de bani costă. Fiecare bancnotă australiană, indiferent de valoare, căci despre ele era vorba, costă în jur de 32 de cenți pentru a fi produsă. Preț care se aplică inclusiv monedelor. Da, chiar și cele care valorează mai puțin.

Iar asta înseamnă că statul, în momentul în care producea bani noi, în realitate ieșea pe pierdere. Nici nu mai pomenim de asigurarea stocurilor de bani cash din bănci, relocarea lor după caz, înlocuirea bancnotelor deteriorate șamd. Toate astea însemnau niște costuri care, adunate, erau unele semnificative.

În concluzie, cam ăsta este viitorul care ne așteaptă pe toți. Puneți banii în colecții căci, peste o perioadă, se vor bate colecționarii pe ei! Ba chiar puteți obține o sumă frumușică în schimbul lor. O sumă electronică, evident, dar cui i-ar mai păsa?

A fost descoperită cea mai veche reprezentare falică din lume

Doamnelor și domnilor, succes! O echipă internațională de arheologi tocmai a anunțat în prestigioasa revistă Science descoperirea a ceea ce pare a fi cea mai veche reprezentare a unui penis. Iar lucrurile bune nu se opresc aici, nu vă bucurați încă, pentru că trebuie să vă spunem și vârsta acestuia! Undeva între 39.500 și 42.000! Acum puteți să vă bucurați.

Cât deschideți voi șampaniile, trebuie să subliniem că nu toată comunitatea științifică este de acord de ipoteza emisă de autorii studiului. Asta pentru că artefactul cu pricina, cu o lungime de doar patru centimetri, arată destul de ciudat și poate semăna cu orice. Nu e ca și cum ar fi o reprezentare foarte clară.

Echipa care a făcut descoperirea în Mongolia susține însă că totul stă în detalii. Roca prezintă în mod clar niște incizii și urme de intervenție umană. Autorii, dacă ne luăm după vârsta obiectului, una care se încadrează în limitele paleoliticului superior, sunt reprezentați ai speciei Homo sapiens.

Revenind la incizii, una dintre acestea merge de jur împrejurul artefactului, în timp ce în vârful acestuia există o alta care ar semăna cu deschiderea unei uretre. Mai spun arheologii în cauză că acest tipar se poate regăsi și în creațiile paleolitice ceva mai recente, așa cum ar fi un alt obiect falic, lung de 20 de centimetri, descoperit în Germania și datat la 28.000. Practic, inciziile ar fi asemănătoare.

Evident, rămâne și posibilitatea ca artefactul în cauză să fi avut un alt scop. Spre exemplu, să fie un percutor. De asemenea, ar putea fi o simplă preformă, un obiect care nu a mai fost finalizat din varii motive. Dar, na, cine suntem noi să le stricăm bucuria oamenilor?

Războaiele au fost cele care au influențat dinamica populațiilor neolitice

Neoliticul este o perioadă marcată, printre altele, de o dinamică a populației marcată adesea de boom-uri, dar și de scăderi dramatice. Uneori există chiar cazuri de colaps total, atunci când regiuni întregi sunt abandonate brusc, iar urmele culturii de până atunci dispar dintr-o dată. Tocmai la această întrebare, legată de ciclurile și dinamica populațiilor neolitice, a încercat să răspundă o echipă formată din specialiști austrieci, germani și americani.

Conform studiului lor apărut în revista Nature, nu schimbările climatice, așa cum de multe ori s-a presupus, au fost cele care să genereze schimbările bruște din rândul populațiilor neolitice. Pentru a ajunge la concluzia asta, specialiștii au creat mai multe modele computerizate, pe care au rulat diferite scenarii, toate având la bază cei doi factori principali luați în discuție: schimbările climatice și conflictele sociale.

În modelele create de autorii studiului, s-a avut în vedere întreg teritoriul european, un teritoriu care a fost împărțit în mici zone marcate de existența unor sate sau mici comunități. Chiar și asta a fost o inovație căci, în simulările de până acum, cercetătorii preferau să separe Europa în zone de mari dimensiuni, în funcție de influența fiecărei presupuse culturi.

Simulările recente au arătat, fără doar și poate, că schimbările climatice petrecute în intervalul 9.000 î.Hr. – 5.000 î.Hr. nu pot explica pe deplin schimbările majore observate la nivel arheologic. În schimb, ipoteza unor conflicte sângeroase între comunități se aplică cel mai bine pe ceea ce știm în prezent despre acele comunități.

În concluzie, neoliticul ar fi o perioadă mult mai agitată decât ne-am fi imaginat, una marcată de dese conflicte între populațiile de la vremea respectivă. Mai mult, ar fi existat adevărate efecte de domino, în care o micuță comunitate nu ar fi fost afectată doar de vecini, ci ar fi avut de suferit chiar și în urma unor acțiuni ale altora asupra vecinilor lor. Iar într-o astfel de lume, războiul și dispariția completă a unor populații par a fi fost reguli generale.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro