Science Report: Cea mai scumpă monedă antică a fost returnată Greciei. Cum ar fi să poți mirosi trecutul? Declinul populației umane ar putea începe în mai puțin de două decenii

​Cea mai scumpă monedă antică a fost returnată Greciei ● Cum ar fi să poți mirosi trecutul? ● Declinul populației umane ar putea începe în mai puțin de două decenii

Cea mai scumpă monedă antică a fost returnată Greciei

Dinarul lui Brutus, sau moneda Eid Mar, este considerată cea mai scumpă monedă antică. A fost creată la cererea lui Marcus Junius Brutus (da, acel Brutus despre care se spune, în mod fals, că l-ar fi înjunghiat pe Iulius Cezar) pentru a comemora asasinarea dictatorului roman. După cum știm, gloria lui Brutus a fost una efemeră, și la fel a fost și a monedei, care nu a apărut decât în perioada 43-42 î.Hr.

Cele mai multe monede au fost create din argint, după un model realizat de un anume Lucius Plaetorius Cestianus, din ordinul lui Brutus, probabil pentru ca acesta să își plătească trupele. A existat însă și o variantă din aur, oarecum exclusivistă, și care a fost oferită nobililor romani pentru a comemora, așa cum spuneam, momentul asasinatului. Peste toate, moneda era un simbol al legitimării de către stat a uciderii lui Cezar. De acolo și denumirea, Eid Mar, după inscripția vizibilă pe una din fețele monedei. Eid Mar – Eidibus Martiis – Idele lui Marte. Că nu a funcționat cum spera Brutus, este un fapt bine cunoscut.

Dintre monedele de aur, doar trei mai există astăzi, ceea ce le crește cu atât mai mult valoarea. Una dintre aceste monede a fost vândută la o licitație din Londra cu suma de circa 4,2 milioane de dolari. Asta în 2021. Între timp, noul proprietar a fost obligat să o returneze autorităților de la Atena, după ce s-a descoperit că actele de proveniență fuseseră falsificate.

Se pare că moneda în cauză a fost descoperită în Grecia, într-un sit arheologic antic, pe locul unde Brutus își instalase tabăra militară. Până acum, nu au fost oferite detalii legate de modul în care ea a fost excavată și, ulterior, tranzacționată la licitație.

Alături de ea, autorităților elene le-au fost returnate alte zeci de obiecte cu valoare de patrimoniu, unele dintre ele datând încă din neolitic. Printre ele, cinci figurine de marmură, cu reprezentări antropomorfe sau zoomorfe, cu vârste cuprinse între 5.500 și 7.000 de ani care, până luna aceasta, fuseseră expuse la Muzeul Metropolitan din New York.

Cum ar fi să poți mirosi trecutul?

Nu trebuie să fii neapărat arheolog pentru a simți dorința de a călători în trecut și de a vedea pe viu cum arăta lumea de odinioară. Dar, știm toți că, fizic, o călătorie în timp rămâne doar o idee SF. O poți face însă prin alte metode, iar una dintre ele este reconstituirea mirosurilor de trecut. Și, în caz că nu știați, există deja un proiect care își propune să readucă „la viață” mirosurile trecute, pentru a oferi celor curioși o experiență unică de călătorie în timp.

Proiectul se numește Odeuropa, a fost demarat acum mai puțin de un an și jumătate, și este susținut de Universitatea din Ulm. Prin el, mai mulți oameni de știință din Europa încearcă să recreeze, așa cum menționam, mirosurile trecutului.

Un prim exemplu a fost cel oferit de una dintre cele mai vechi așezări umane din Arabia Saudită, respectiv situl arheologic de la Tayma. Acolo, arheologii au descoperit vase conținând urme de tămâie, smirnă și fistic, atât în temple și morminte, cât și în clădiri particulare. Folosind ingredientele respective, specialiștii au putut recrea, măcar în parte, mirosul care domina incintele respective, așa cum astăzi asociezi o biserică, spre exemplu, cu mirosul de tămâie și ceară arsă.

Plecând de la o atare idee, oamenii de știință au recreat nu doar mirosurile din clădiri, ci și pe cel al parfumurilor folosite în antichitate sau chiar în perioadele mai vechi. Așa este și cazul parfumului folosit de Cleopatra, recreat după rețetele descoperite pe papirusurile și inscripțiile egiptene.

Una dintre ideile care au stat la baza proiectului a fost și aceea de a recrea parfumuri după metodele antice de prelucrare a uleiurilor, grăsimilor, plantelor și mineralelor folosite la vremurile respective.

Până acum, proiectul se pare că s-a bucurat de un succes major, ceea ce înseamnă că numărul pasionaților de istorie este unul mare. Dacă vă numărați printre ei, să știți că puteți face un astfel de tur la Universitatea din Ulm.

Declinul populației umane ar putea începe în mai puțin de două decenii

Faptul că numărul locuitorilor planetei va cunoaște o scădere semnificativă spre finalul secolului este deja binecunoscut. S-au scris numeroase studii pe tema asta, nu mai reluăm aceeași informație. Ce vrem să subliniem este că un nou raport, realizat de specialiști din cadrul Clubului de la Roma, susține că declinul va fi ceva mai abrupt decât se estimase, și se va petrece chiar mai repede decât se spusese anterior.

Primele date legate de acest ipotetic declin au apărut încă din 1972, atunci când tot Clubul de la Roma, la doar patru de la înființarea sa, lansa un raport intitulat „Limits to growth” prin care se atrăgea atenția asupra colapsului la care ar ajunge populația planetei pe fondul creșterii economice și al consumului iresponsabil al resurselor. Ulterior, datele au indicat o scădere o populației, până la circa 7 miliarde de locuitori în anul 2100.

Noul raport indică însă că declinul ar putea începe chiar din următorii 20 de ani. Și aici intervine partea cu adevărat interesantă, căci nu numărul locuitorilor ar fi problema reală, ci distribuția resurselor. Practic, 10% din populația planetei consumă mai multe resurse decât restul de 90% și tot acel procent redus este vinovat de distrugerea biosferei. Oricât ar părea de ciudat, în locurile în care se înregistrează o creștere a populației (Africa, Asia), amprenta asupra mediului este încă redusă, comparativ cu locurile în care vârful populației fost atins cu decenii în urmă (Europa, America de Nord).

Ca să revenim la statistici, autorii studiului susțin că declinul populației ar începe undeva în anul 2050, urmând să se stabilizeze pe la cifra de 6 miliarde de locuitori în anul 2100. Declinul ar putea fi evitat, prin redistribuirea resurselor, însă e greu de crezut că acest lucru va fi posibil.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro