Science Report: De ce oceanele lumii s-au încălzit brusc? Libia mai duce un război, cel pentru păstrarea ultimelor păduri. Insectele dispar, cum nu au mai făcut-o de 252 de milioane de ani

​De ce oceanele lumii s-au încălzit brusc? ● Libia mai duce un război, cel pentru păstrarea ultimelor păduri ● Insectele dispar, cum nu au mai făcut-o de 252 de milioane de ani

De ce oceanele lumii s-au încălzit brusc?

Apele oceanelor lumii s-au încălzit brusc în ultimele săptămâni, peste limita considerată normală, și nimeni nu prea știe să explice de ce. Mai exact, temperaturile au sărit cu 0,36 grade Fahrenheit într-un timp relativ scurt. Poate părea o diferență infimă de temperatură, însă pentru oceanografi este uriașă.

O ipoteză ar fi că toată creșterea asta de temperatură ar fi legată de fenomenul El Nino, însă nu toți specialiștii sunt de acord cu treaba asta. În primul rând, El Nino este un fenomen care se manifestă, da, prin creșterea temperaturii apelor oceanice. Dar el se manifestă în zona tropicală sudică. În cazul de față vorbim de un fenomen global. Iar creșterile de temperatură s-au manifestat peste tot, inclusiv prin apele din jurul Alaskăi sau Europei.

Niște cercetători de la Universitatea din Colorado au stat și au analizat toate anomaliile care au vizat temperatura globală a oceanelor, pentru a observa dacă găsesc vreo informație de care să lege actualul fenomen. Au descoperit că totul a început pe linia Ecuatorului, atât în Oceanul Pacific, cât și în cel Indian. Iar în zona asta, creșterea a fost dublă față de restul planetei. Mai mult, s-a petrecut în doar 10-14 zile. Dacă vreți o comparație, ar fi echivalentul a sute de milioane de bombe de la Hiroshima.

Zic specialiștii ăia americani că, din moment ce încălzirea s-a manifestat și în Oceanul Indian, s-ar putea să avem o schimbare majoră în ceea ce privește fenomenul El Nino, iar de acum încolo să fie unul mult mai puternic decât știam noi.

În plus, totul ar fi plecat de la valurile de căldură din ultimii ani. Oceanele, pur și simplu, au înmagazinat căldura. Acum o eliberează. Iar ceea ce vedem noi în prezent ar fi doar preludiul la ce va să vină. Hai că nu e bine deloc!

Libia mai duce un război, cel pentru păstrarea ultimelor păduri

După războiul care a afectat-o în anul 2011, Libia a devenit o țară măcinată de conflicte interne, de rivalități, de corupție și de distrugere. Ultima grijă a celor de acolo a fost să protejeze puținele păduri pe care le mai aveau. Acum, își dau seama că au încă o problemă majoră.

Pe vremea lui Gaddafi, autoritățile de acolo au plantat copaci pe sute de kilometri pătrați. Ba unele liziere ajunseseră să lege orașele între ele, cum se întâmpla de la Tripoli și până la Misrata, port aflat la vreo 200 de kilometri distanță.

Tot programul ăsta de împădurire avea ca rol atât stoparea extinderii deșertului, dar și protejarea zonelor agricole și a celor urbane. Ei, de când cu războiul și haosul de acolo, s-a cam ales praful. La propriu.

Mare parte din pădurile plantate atunci au fost deja defrișate. Evident, ilegal. În locul lor au apărut cartiere, resorturi și alte construcții ridicate de samsarii imobiliari locali. Fără niște legi clare și cu o clasă politică plină de corupți, e și greu să mai salvezi ceva din pădurile alea. De Libia vorbim acum, să nu vă derutați.

Autoritățile de acolo zic că au reușit să salveze vreo 8.000 de hectare care fuseseră recent revendicate de niște indivizi care voiau să construiască locuințe private și case de vacanță. Da, dar alea 8.000 de hectare înseamnă o picătură într-un ocean. Și oricum au apucat ăia să defrișeze mare parte și din ele.

Pe lângă toată astea, schimbările climatice mai dau și ele o mână de ajutor la distrugerea pădurilor. Dacă în urmă cu doar câțiva ani, oamenii săpau până pe la 40 de metri adâncime pentru a da de apă, acum trebuie să sape până la circa 160 de metri. E un efect de domino pe care l-au văzut și alte țări din nordul Africii. Iar Libia este una dintre cele mai afectate dintre ele.

Insectele dispar, cum nu au mai făcut-o de 252 de milioane de ani

Dacă tot ne-am apucat să vă dăm numai vești proaste la final de săptămână, hai să încheiem tot cu una, ca să le dăm pe toate, poate rămân alea bune data viitoare. Așadar, din câte episoade majore de extincție a vieții au existat vreodată, în unul singur au avut și insectele de suferit. Cel de la finalul Permianului, numit și Marea Moarte, care a dus la dispariția a circa 90% dintre formele de viață de atunci. Adică acum vreo 252 de milioane de ani.

Al doilea episod de genul ăsta, în care insectele dispar, îl trăim astăzi. Diferența este că în Permian a fost vinovat un supervulcan, în prezent e vorba de noi, oamenii.

Într-un studiu publicat în Biology Letters, mai mulți cercetători de la Universitatea din Mainz atrag atenția unui fenomen cu implicații majore… dispariția insectelor. Fenomenul ăsta, zic ei, e unul global. Iar cauzele sunt legate de utilizarea insecticidelor în agricultură, în introducerea speciilor invazive de către oameni și, evident, schimbările climatice.

Pe scurt, oamenii au ajuns să folosească și să schimbe suprafețe mult mai mari de teren. Modificând habitatul, lăsau și insectele mult mai vulnerabile. Apoi au adus și specii noi, invazive, care au pus umărul la distrugerea celor native.

Cum ar veni, speciile specializate, adaptate unui anumit tip de mediu, se cam duc. Rămân cele generaliste, capabile să supraviețuiască în mai orice mediu. Iar asta, cum era și normal, vine cu niște costuri. Fără insectele locale, care polenizau plantele, adio plante. Adio plante, adio ecosistem. Fără ecosisteme, nici noi n-o vom duce prea bine. Dar asta o știați deja.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro