Sari direct la conținut

Science report: Extratereștrii nu ne-ar fi contactat pentru că nu există urme de inteligență pe Terra. Paradoxul celei mai mari extincții din istoria vieții. Artropodele cântăresc mai mult decât oamenii și animalele lor domestice luate la un loc

HotNews.ro
viață extraterestră, Foto: MasPix / Alamy / Alamy / Profimedia
viață extraterestră, Foto: MasPix / Alamy / Alamy / Profimedia

​Extratereștrii nu ne-ar fi contactat pentru că nu există urme de inteligență pe Terra ● Paradoxul celei mai mari extincții din istoria vieții ● Artropodele cântăresc mai mult decât oamenii și animalele lor domestice luate la un loc

Extratereștrii nu ne-ar fi contactat pentru că nu există urme de inteligență pe Terra

Având în vedere că americanii și chinezii s-au apucat să doboare „obiecte zburătoare neidentificate” în ultimele zile, toată lumea vorbește acum despre OZN-uri, extratereștri și navete spațiale trimise de alte civilizații din Calea Lactee.

Nu vă impacientați, șansele ca OZN-urile doborâte deasupra SUA să aibă instrucțiuni în chineză, și viceversa cu cele de deasupra Chinei, sunt cele mai mari în acest moment! Dar situația asta și declarațiile misterioase ale oficialităților din cele două țări (sunt secrete de stat la urma urmei) ne-a adus din nou în fața dilemelor noastre legate de viața inteligentă de pe alte planete. Prin urmare, de ce nu ne-au contactat extratereștrii, domnule? Ce așteaptă?

Paradoxul Fermi, enunțat de acum vreo 70 de ani de fizicianul italo-american Enrico Fermi, aducea în atenție câteva motive pentru care contactul nu s-a realizat până acum. Iar astea au oscilat de la posibilitatea ca extratereștrii inteligenți nici măcar să nu existe, la apariția lor prea recentă pentru a dezvolta tehnologii superioare, până la apariția prea timpurie urmată poate de dispariție șamd.

Acum avem o nouă ipoteză interesantă, emisă de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Studiul acestora susține că viața inteligentă ar exista din plin în Calea Lactee. Diferența dintre „ei” și noi ar fi că ei sunt mai interesați de tehnologie decât să trimită mesaje care au șanse uriașe să ajungă la microbi și bacterii.

Și pentru că am pomenit tehnologia, nu trebuie uitat faptul că noi emitem unde radio în spațiu de circa 100 de ani. Asta înseamnă că un semnal de răspuns ar avea doar vreo 50 de ani lumină la dispoziție ca să ajungă la noi. Dacă ajunge. Și tot asta înseamnă că ar trebui să existe măcar o planetă cu viață inteligentă, ajunsă la un nivel de dezvoltare industrial, pe o distanță de maxim 50 de ani lumină. Nu e imposibil, dar șansele sunt aproape nule.

În consecință, pentru cei „de acolo”, interesați de dovezi ale existenței tehnologiei, noi nu am dat încă niciun semn că pe aici ar exista viață inteligentă.

Paradoxul celei mai mari extincții din istoria vieții

Acum circa 252 de milioane de ani, viața a fost pe punctul de a-și încheia existența pe Terra, după ce reușise fulminanta evoluție de la forme microbiene la uriașele sinapside, considerate strămoșii mamiferelor și reptilelor de azi. Vinovat de dispariția asta ar fi fost un supervulcan care a erupt undeva pe teritoriul Siberiei.

Conform dovezilor și ipotezelor emise până acum, drumul spre recuperare și apariția altor specii care să umple nișele lăsate goale ar fi fost unul anevoios. Atât de anevoios încât ar fi durat în jur de 10 milioane de ani. În tot timpul ăsta, apele și uscatul Terrei ar fi fost marcate de existența a doar câteva specii. Ei bine, ipotezele astea se pare că tocmai au căzut. Iar asta ne-o demonstrează o descoperire din China.

Mai exact, este vorba despre fragmente fosile care ne arată că în oceanele de atunci existau ecosisteme mult mai complexe decât ne gândeam noi. Până acum, paleontologii chinezi au scos la lumină animale din circa 12 clase, și toate astea arată că ecosistemele marine progresară mult mai rapid decât se pretindea. Așa că mai avem de lucrat la tabloul celei mai mari extincții din istoria vieții. Sau măcar la cel care ilustrează reapariția și proliferarea vieții.

Artropodele cântăresc mai mult decât oamenii și animalele lor domestice luate la un loc

În caz că vă măcina întrebarea legată de câte artropode (insecte, crustacee, arahnide șamd.) există pe Terra dar, mai ales, cât cântăresc ele, nu vă chinuiți să calculați căci au făcut-o deja mai mulți cercetători israelieni.

Se știa deja că, în ciuda dimensiunilor lor reduse, artropodele reprezintă cele mai numeroae forme complexe de viață de pe Terra. Da, dar nu știați câte sunt și cât cântăresc ele. Pentru a rezolva această dilemă, oamenii de știință amintiți au adunat și au analizat peste 7.000 de studii și măsurători de profil realizate pe toate ecosistemele terestre. De la zone deșertice la păduri tropicale.

Așa le-a reieșit lor că pe planeta noastră există în acest moment circa 10 quintilioane de artropode (1 urmat de 19 zerouri). Iar ele ar cântări peste 1 miliard de tone. Ca o comparație, toți oamenii ar cântări în jur de 287 de milioane de tone. Dacă am adăuga și animalele domestice, ne-am duce tot spre un miliard de tone, dar nu am depăși greutatea totală a artropodelor. Asta apropo de cine domină planeta.

Mai trebuie spus că termitele reprezintă în jur de 40% din numărul total al artropodelor. Cu 10% mai mult decât furnicile.

Acum, nu păstrați prea mult datele astea! Va fi nevoie de recalcularea lor într-un timp relativ scurt. De ce? Pentru că artropodele sunt într-un declin puternic, ceva ce nu s-a mai văzut de la extincția aia majoră pomenită în știrea asta precedentă.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro