Sari direct la conținut

Science Report: PLATO, misiunea spațială care își propune să găsească noul Pământ ● China se alătură cursei pentru găsirea noii Terre cu un telescop revoluționar ● Temperatura apelor Atlanticului de Nord atinge un nou record

HotNews.ro
telescopul PLATO, Foto: MARK GARLICK / Sciencephoto / Profimedia
telescopul PLATO, Foto: MARK GARLICK / Sciencephoto / Profimedia

​PLATO, misiunea spațială care își propune să găsească noul Pământ ● China se alătură cursei pentru găsirea noii Terre cu un telescop revoluționar ● Temperatura apelor Atlanticului de Nord atinge un nou record

PLATO, misiunea spațială care își propune să găsească noul Pământ

Agenția Spațială Europeană va lansa în anul 2026 un telescop spațial de nouă generație prin intermediul căruia să ducă numărul planetelor cunoscute de la 5.483, atât cât este în prezent, la zeci sau chiar sute de mii. Mai mult decât atât, telescopul botezat PLATO (PLAnetary Transits and Oscillations of stars) are ca obiectiv identificarea acelor planete care prezintă condiții similare cu cele de pe Terra. Implicit, care pot permite existența vieții așa cum o știm noi.

Conform unui studiu care urmează a fi publicat în revista Astronomy & Astrophysics, PLATO va scana circa 245.000 de stele din categoriile F, G și K (stele albe, galbene sau pitice roșii) în căutarea planetelor care le orbitează și care întrunesc condițiile necesare vieții (prezența apei, a unei atmosfere, dimensiuni similare cu ale Terrei și/sau distanța optimă față de o stea).

În funcție de mai mulți parametri, se estimează că, pe durata celor patru ani (plus posibil alți patru) cât va fi în funcțiune, PLATO va identifica cel puțin 500 de noi Terre. Dintre acestea, cel puțin 10-12 ar trebui să orbiteze în jurul unor stele de tip G, așa cum este soarele nostru.

Așa cum o spune și numele, PLATO va folosi metoda tranzitării. Mai exact, va observa oscilațiile luminozității unei stele, având în vedere că scăderea acesteia indică, de obicei, o planetă care o orbitează și care obturează luminozitatea. Cel puțin 73% din planetele cunoscute au fost descoperite astfel.

China se alătură cursei pentru găsirea noii Terre cu un telescop revoluționar

Dacă telescopul european PLATO își propune să găsească noul Pământ, iar estimările indică faptul că are șanse să găsească cel puțin 12 în perioada 2026-2034, China se alătură și acestei curse și începe propria căutare a unei planete pe care, cel puțin în teorie, avem șansa de a o coloniza. De fapt, China chiar vrea să ducă totul la o nou nivel.

Agenția Spațială Națională a Chinei a anunțat că a definitivat planurile unui nou telescop spațial, Tianlin, a cărui oglindă principală va avea un diametru de circa 6 metri. Dar nu asta e revelația, că și Hubble cam tot atât avea. Ideea este că Tianlin va folosi o metodă puțin uzitată până acum, tocmai pentru a detecta temperatura și compoziția atmosferei unei planete.

Ușor de zis, greu de făcut, căci nu e ca și cum te-ai uita prin telescop și, puf, vezi totul. De fapt, date de genul acesta nu avem decât de la vreo mână de planete. În principiu, trebuie observat spectrul luminii unei stele atunci când o planetă o orbitează. Planeta blochează o parte din lumină și, dacă are o atmosferă, aceasta va bloca și ea anumite lungimi de undă ale luminii.

În funcție de lumina absorbită de atmosferă, teoretic putem afla compoziția acesteia (vapori de apă, oxigen, șamd.) Dar este extrem de greu să faci asta, căci foarte puțină lumină ajunge la telescopul terestru, după ce este blocată de planeta cu pricina.

Chinezii vor să folosească un coronagraf. Ăsta este un disc care blochează lumina soarelui. A mai fost folosit și în trecut, nu e o descoperire chinezească. De fapt, a fost folosit pentru a bloca lumina soarelui nostru, ca un fel de eclipsă artificială, pentru a putea fi studiată coroana acestuia.

De data asta, chinezii speră să blocheze lumina stelelor străine, observând-o doar pe aceea reflectată de planetele care îi interesează pe ei. Iar prin spectrul luminii, ei pot studia compoziția atmosferei, dacă există, ba chiar să identifice prezența moleculelor de vapori de apă, a oxigenului, a metanului sau chiar a clorofilei.

Oficialii chinezi spun că telescopul va fi lansat în vreo 10-15 ani, căci mai au de lucru la el. Cum spuneam, deocamdată au finalizat proiectul doar pe hârtie, dar clar mai au de pus la punct niște date. Chiar dacă nu se face schimb de prea multe informații între NASA, ESA și Agenția Spațială Chineză, din motive de securitate, chinezii clar vor să fie siguri că se află și în cursa asta.

Vor avea însă concurenți puternici căci ESA, cu misunile PLATO și ARIEL, precum și NASA, cu LUVIOR, fix asta vor căuta și ele, noile planete habitabile.

Temperatura apelor Atlanticului de Nord atinge un nou record

După ce ne-au impacientat bine cu faptul că ritmul curenților oceanici din Atlantic a scăzut constant în ultimii ani, riscând să intre în colaps în intervalul 2025-2057, fapt care va duce la consecințe climatice greu de evaluat, cercetătorii ne anunță că temperatura apelor din Atlanticul de Nord a atins un nou maxim. Iar asta numai bine nu e, să zici că ne-ar mai trece și nouă teama.

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA afirmă că temperatura apelor a ajuns deja la 24,9 grade Celsius. Un record, căci altfel nu ne-ar mai fi spus. De fapt, vârful temperaturilor de anul trecut a fost atins în septembrie, atunci când au fost măsurate temperaturi de 24,89 grade. În același timp, temperatura medie în Mediterana a atins și ea un punct maxim, cu 28,71 grade Celsius, după cum ne anunță Institutul pentru Științe Marine din Spania.

Unii or să spună că o diferență de 0,01 grade față de anul trecut e un mizilic, și nu ar trebui să se facă mare tam-tam pe tema asta. Da, numai că anul trecut temperatura maximă a fost atinsă în septembrie. Iar asta înseamnă că valorile pot crește până atunci, doborând noi recorduri negative.

De fapt, ca să ne arate cât de gravă e situația, specialiștii NOAA spun că termenul cel mai potrivit pentru a o descrie este „extremă”. Valuri de căldură au mai fost și în trecut. De data asta însă, ele sunt mult mai persistente și se întind pe suprafețe mult mai mari ca până acum. Iar 90% din excesul de căldură este absorbit de oceane. Ceea ce numai bine nu face la circulația curenților amintiți, cei care ne-au oferit temperaturile blânde din ultimii 11.700 de ani.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro