Science Report: Viitorul Terrei, observat la circa 13.000 de ani lumină. Cum s-a aflat cine purta un pandantiv din dinte de căprioară acum 20.000 de ani. China dă undă verde culturilor de soia editate genetic

​Viitorul Terrei, observat la circa 13.000 de ani lumină. Cum s-a aflat cine purta un pandantiv din dinte de căprioară acum 20.000 de ani. China dă undă verde culturilor de soia editate genetic

Viitorul Terrei, observat la circa 13.000 de ani lumină

De-a lungul timpului, astronomii au putut observa imagini din spațiul cosmic în care apar stele în diferite etape ale existenței lor. Pe baza acestora, s-a putut reconstitui modul în care o stea nu doar că se formează, ci și cel în care dispare. Mai exact, în ultima parte a existenței sale, o stea se extinde până la 100 sau 1000 de ori dimensiunea sa originală, înghițind parte a planetelor din propriul sistem solar.

Iar acesta va fi și viitorul Terrei, undeva peste circa 4,5 – 5 miliarde de ani. Problema este că, deși au fost documentate urmele unor astfel de expansiuni, procesul în sine nu a fost observat niciodată. Asta până acum căci, grație observatorului International Gemini, mai exact cel de Sud, din Chile (mai există și cel de nord, din Hawaii), am putut vedea și așa ceva.

Este vorba despre o stea aflată la circa 13.000 de ani lumină de Terra, în Calea Lactee. Aflată deja în etapa de maximă expansiune, adică atunci când a devenit o supergigantă roșie, steaua în cauză, atunci când înghite o planetă, eliberează o cantitate mare de materie și energie. Tocmai asta s-a și observat prin intermediul telescoapelor Gemini.

Din calculele astronomilor, steaua observată avea circa 1,5 din masa soarelui nostru, în timp ce planeta era cel puțin la fel de mare ca Jupiter. Cercetătorii speră să își poată îmbunătăți nivelul observațiilor, mai ales cu punerea în funcțiune în 2025 a unui nou observator, Vera C. Rubin, tot în Chile. Spre exemplu, ei speră să poată identifica de acum încolo semnătura chimică lăsată de un astfel de fenomen. Cu ocazia asta, vom înțelege mai bine ce o așteaptă și pe planeta noastră într-un viitor în care, stați liniștiți, omenirea nu are niciun fel de șanse să mai existe.

Cum s-a aflat cine purta un pandantiv din dinte de căprioară acum 20.000 de ani

Pandantivele de piatră, os, dinte, fildeș sau alte materiale disponibile omului preistoric nu sunt chiar o raritate. În general, ele se găsesc în siturile atribuite paleoliticului superior (adică celui atribuit lui Homo sapiens). Ideea este că, pe lângă valoarea lor ca obiecte de artă, unele dintre primele realizate vreodată, pandantivele încep de astăzi să spună și o altă poveste.

Cel puțin, asta susțin cercetătorii de la Institutul Max Plank din Leipzig, într-un articol publicat recent în revista Nature. Ei afirmă că au reușit să obțină ADN uman de pe un pandantiv descoperit în peștera Denisova, sudul Siberiei, pandantiv datat la circa 20.000 de ani. Mai zic ei că au reușit să obțină ADN-ul doar spălând pandantivul cu o apă cu temperatura de 90 de grade, fără a mai deteriora dintele de căprioară din care a fost creat.

Este pentru prima dată când se reușește așa ceva, subliniază autorii articolului, după ce încercările de recoltare a ADN-ului uman de pe pandantive mai vechi, descoperite fie prin Franța, fie în Bulgaria, au dat greș. Ele erau fie prea contaminate în urma interacțiunii moderne, fie nu prezentau urmele dorite. De data asta a funcționat însă de minune.

Iar concluziile au fost că pandantivul a fost purtat de o femeie al cărei ADN a intrat în porii artefactului și a putut fi astfel recuperat. Era o femeie ce prezenta puternice legături genetice cu populațiile din estul Siberiei. Acum, dacă ea a creat pandantivul sau dacă doar l-a purtat, asta nu se mai știe și nici nu se va afla vreodată.

Foarte frumos. Dar despre faptul că puteau exista și contaminări paleolitice, autorii studiului nu spun nimic. Iar scenariul lor, cu toată sinceritatea, pare un pic simplist. Un pandantiv trecea, cu certitudine, prin multe mâini, ba se putea transmite de la un purtător la altul. De ce doar ADN-ul unuia singur dintre purtătorii săi s-a transmis cale de 20.000 de ani? Dar, să nu fim nici noi din cale afară de reticenți la noile descoperiri! Precauți, da, căci erori s-au mai văzut!

China dă undă verde culturilor de soia editate genetic

Pentru a clarifica un aspect încă din start, vom spune că acele culturi editate genetic nu sunt unele și aceleași cu alea modificate genetic. În cazul modificării genetice, se introduc gene străine într-un organism. În cazul editării, cum spune și numele, se editează niște gene deja existente. Clar, da?

Tocmai asta a aprobat China, o țară care se vede nevoită să apeleze tot mai mult la știință pentru a asigura hrana necesară populației și, evident, pentru a menține actuala rată a exporturilor. În cazul de față este vorba de soia. Plante de soia au fost editate genetic în cadrul unei companii cu capital privat, Shandong Shunfeng Biotechnology Co. Ltd., pentru a le crește cantitatea de acid oleic, un acid extrem de benefic pentru inimă, creier și sistem nervos.

Certificatul de siguranță a fost eliberat deja de autoritățile de la Beijing, iar până la plantare mai sunt doar câteva etape de trecut, printre care și aprobarea varietății semințelor editate genetic. Dar asta ar fi doar o formalitate, ce a fost greu a trecut deja.

Compania cu pricina susține că are în lucru proiecte ce implică alte 20 de plante cultivabile, printre care un tip de salată cu un conținut ridicat de vitamina C, orez rezistent la erbicide, porumb, grâu și alte cereale care vor avea calități sporite.

Deși a fost destul de reticentă la astfel de inițiative, cel puțin până acum, China dă undă verde culturilor editate genetic, mai ales pe fondul secetei acute care afectează țara, a conflictului din Ucraina care a dus la probleme majore pe piața de cereale, dar și a problemelor economice care afectează mai toate țările lumii.

Se pare că ăsta va fi și trendul viitorului. Statele Unite deja au aprobat și ele cultivarea unui soi de soia editat genetic, în timp ce Japonia a aprobat un soi de tomate cu calități îmbunătățite, dar și creșterea unor pești cu o rată rapidă de dezvoltare.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro