Siegfried Muresan: Europa trebuie sa afle ca poporul roman a platit scump decizia de separare prin Pactul Ribbentrop-Molotov

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Florea, transmite: Europa trebuie sa afle ca romanii au platit destul de scump decizia de ca poporul roman sa fie separat prin Pactul Ribbentrop-Molotov, a declarat europarlamentarul Siegfried Muresan la vernisajul expozitiei „Masacrul de la Fantana Alba. 75 de ani – pagina ascunsa a istoriei”, potrivit Agerpres.

„Decenii intregi autoritatile sovietice si apoi autoritatile rusesti au incercat sa ne convinga ca in aprilie 1941 la Fantana Alba, in nordul Bucovinei, nu a avut loc niciun masacru impotriva romanilor care doreau sa se intoarca in patria mama si, 50 de ani dupa acel masacru, nu ne-a fost permis sa aflam, sa vorbim, sa mentionam sa discutam despre aceasta pagina neagra a istoriei romanilor, uciderea a peste 3000 de romani pe 1 aprilie 1941 la Fantana Alba. Am considerat necesar sa organizam astazi aceasta expozitie aici pentru a ne aduce aminte, pentru a atrage atentia si colegilor din PE, din alte state membre ale Uniunii Europene, cu privire la acest masacru, comparabil cu masacrul impotriva elitei poloneze de la Katyn, tot din cel de-Al Doilea Razboi Mondial „, a declarat Siegfried Muresan, marti seara, cu prilejul lansarii oficiale la Parlamentul European a expozitiei.

El a adaugat ca vrea, astfel, ca „Europa sa afle ca poporul roman a platit destul de scump o decizie, decizia de a separa poporul roman prin Pactul Ribbentrop-Molotov”.

„Decizie pe care noi nu am vrut-o nu am fost consultati, nu am participat, decizie, evident luata impotriva vointei noastre(…) Cred ca ne vom indeplini obiectivul de-a lungul acestei saptamani de a aduce acest masacru intr-o oarecare masura in constiinta colegilor din alte state”, a declarat Muresan.

El a precizat ca, „in 1939, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, in 1940 Romania a fost nevoita sa cedeze nordul Bucovinei si Basarabia Uniunii Sovietice”.

„Drepturile populatiei majoritare din aceste regiuni romanesti ale lumii au fost evident ingradite, incalcate. In 1941 in zilele de zilele de sarbatoare, de Paste, autoritatile sovietice au raspandit vorba in randul populatiei romane care, evident, aspira sa revina la patria mama ca intoarcerea este posibila. Ca urmare, 3000 de oameni s-au pornit la drum pe cale pasnica din sate de pe Valea Siretului, din nordul Bucovinei, spre patria mama. Ostasii sovietici i-au asteptat acesti oameni care mergeau pasnic pe jos la trei kilometri de granita Romaniei, i-au atacat cu arme, i-au mitraliat, i-au ucis, i-au ingropat, pe unii ucisi, pe unii chiar de vii, doar raniti, in gropi comune pregatite, din ceea ce a fost evident un masacru pregatit si inceputul unei lungi perioade de prigonire a romanilor din Basarabia si Bucovina”, a declarat Muresan.

El a explicat ca efortul pentru organizarea expozitiei a fost unul considerabil, avand vedere ca pentru alegerea celor aproape 100 de fotografii prezentate in cadrul expozitiei au fost evaluate „peste 4000 de fotografii din arhive din Romania, din Republica Moldova si de la Cernauti”. Muresan a multumit, in context, celor doua coordonatoare ale proiectului Diana Postica si Stela Culic, precum si deputatului Eugen Tomac, initiator alaturi de el ai expozitiei.

El a explicat ca Tomac nu a reusit sa ajunga la eveniment avand in vedere ca dinspre Bucuresti „avioanele nu au calatorit astazi (marti – n.r.) cum trebuie” spre Bruxelles.

„Dar, ma bucur ca sunteti aici un grup de oaspeti din Romania si un grup de tineri din Republica Moldova. Prin invitarea tinerilor din Republica Moldova am vrut sa dau un semnal clar ca romanii de dincolo de Prut sunt parte a istoriei romanilor, sunt parte a viitorului romanilor. Vreau ca si voi, la fel ca noi, sa fiti parte a Europei, sa traiti intr-o Europa libera, prospera, sigura”, a mai declarat europarlamentarul.

In cadrul evenimentului, presedintele Institutului „Fratii Golescu”, Mihai Nicolae, a declarat ca „fenomenul Fantana Alba reflecta cel mai bine toate turbulentele celei de a doua jumatati a razboiului si a secolului XX”.

„Intre 1940, cand se intampla aceasta abominabila crima, si pana dupa Revolutie nu puteam vorbi, nu se putea mentiona, nu scria nimeni. Asa ca nu avem foarte multa istoriografie, nu avem foarte multa cercetare. In acelasi timp, trebuie spus ca, pana in 1990, nici vorba sa se poata discuta sau sa poata fi abordat subiectul, iar dupa ’90 vecinii nostri ucraineni, pentru o scurta perioada, au blocat orice incercare de dialog, de intelegere a acestui fenomen, a acestui masacru. Dupa aceea, intelegand ca nu e vorba de raspunderea lor, au inceput sa produca mai multe file la dosarul respectiv”, a declarat Nicolae.

Nu in ultimul rand, europarlamentarul Theodor Stolojan, prezent la eveniment, a declarat ca o carte aparuta recent in librariile din Romania, a lui Mihai Sturza, „Basarabia. Documente istorice”, demonstreaza „marsavia care a fost la vremea respectiva vizavi de Basarabia si de Romania si acea intelegere sinistra dintre doua regimuri dictatoriale, Germania hitlerista si Uniunea Sovietica”.

„O doua carte care face referire la acest fenomen – Fantana Alba – este o carte care a aparut mai demult in Romania, dar este o carte care trebuie citita de oricine vrea sa cunoasca istoria a ceea ce s-a intamplat dupa intrarea Uniuni Sovietice, in 1940, in Basarabia. Este o carte scrisa de Anita Nandris-Cudla, „Douazeci de ani in Siberia”.

„Ceea ce s-a intamplat in 1941 a fost premeditat de catre stapanirea sovietica pentru a le da impresia ca pot pleca, deoarece numai in acest fel acei 3.000 de oameni s-au hotarat sa plece, sa se duca spre granita, cand stiau foarte bine care pot fi consecintele. Lor li s-a spus practic ca pot trece in Romania si apoi s-a intamplat acest masacru”, a mai declarat europarlamentarul.