DEZBATERE PUBLICĂ Primăria Capitalei subvenționează cu 282 de milioane de lei cele 28 de instituții de cultură din subordine. E mult sau puțin?
Cele 28 de instituții de cultură aflate în subordinea Primăriei Capitalei, dintre care 14 teatre și 8 centre culturale, au primit în 2021 o subvenție de circa 289 milioane lei la care s-au adăugat venituri proprii de circa 14 milioane lei, mai puțin de 5% din buget.
În 2022, subvenția aprobată este de circa 282 milioane lei, iar veniturile proprii sunt estimate la 19 milioane lei, mai puțin de 7%. În comparație, în 2022, cele 19 spitale ale Primăriei Capitalei primesc 477 milioane lei, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement, care administrează parcurile – 93 milioane lei, iar Administrația Străzilor – 135 milioane lei.
- Ce părere aveți? Este mult? Este puțin? Avem nevoie de toate aceste instituții culturale? Cât ar trebui să subvenționeze Primăria? Pot instituțiile culturale să facă spectacole de calitate dar să aducă și bani?
Primăria Capitalei subvenționează 28 de instituții culturale: 14 teatre, Opera Comică pentru Copii, două muzee, Biblioteca Metropolitană, Circul Metropolitan, Școala de Artă București și 8 centre culturale.
În 2022, bugetul acestor instituții culturale este estimat la 301 milioane lei, din care subvenția aprobată de municipalitate 282 milioane lei, potrivit datelor centralizate de HotNews.ro.
În 2021, bugetul aprobat a fost de circa 303 milioane lei, iar subvenția de circa 289 milioane lei.
În 2020, bugetul aprobat a fost de circa 340 milioane lei, din care veniturile proprii circa 19 milioane lei.
Își permite Primăria Capitalei să dea atâția bani instituțiilor culturale?
Manuela Mureșan, consilier general USR și președinta Comisiei de Cultură a consilierilor generali, este de părere că Primăria Capitalei nu își permite să aloce o subvenție atât de mare.
„Primăria Capitalei nu cred că își permite să dea acești bani. Dar nu cred că trebuie tăiat de la toate instituțiile, ca să se ajungă la o sumă pe care Primăria Capitalei să și-o permită, ci trebuie reduceri serioase în numărul subordonatelor culturale fără a ne atinge de teatrele cu trecut și valoare”, a explicat Manuela Mureșan.
Aceasta este de părere că avem prea multe centre culturale, de exemplu, și s-ar putea face economie comasându-le.
„Dacă întrebăm bucureștenii, cred că nu știu să spună trei centre culturale. Unele dintre ele nu ar trebui să existe, mai ales cele înființate în ultimul timp. Altele pot fi comasate. Casa Lipatti ar fi putut, de exemplu, să fie o casă memorială sub Muzeul Municipiului București, lucru pe care l-am și propus la începutul anului 2021. De aici ar veni o mare economie, pentru că fiecare subordonată culturală vine cu director artistic, director adjunct, director resurse umane, director contabil, auditori. Sunt niște cifre mari pe salarii fiindcă toate au un personal obligatoriu. Nu poți să nu angajezi contabil, de exemplu, pentru că te obligă legea”, a explicat Manuela Mureșan.
Pe de altă parte, multe dintre aceste instituții au sediile închiriate și atunci foarte mulți bani merg pe chirii, mai spune Manuela Mureșan.
„De exemplu, Teatrul Dramaturgilor Români este absolut inutil, dramaturgie românească se poate juca pe orice scenă, nu au nevoie de un teatru anume. Este un teatru care nu are propria sală și propriul sediu, totul este închiriat”, a explicat Manuela Mureșan.
Cătălin Deaconescu, consilier general PNL, este de părere că măcar ar trebui să se discute ce subvenție trebuie să primească instituțiile de cultură și cum să se acorde.
„Este o întreagă dezbatere, aștept de un mandat și jumătate să înceapă la nivelul Consiliului General și la nivelul comunității. Este evident că Primăria Capitalei trebuie să susțină actul de cultură, dar în același timp intensitatea susținerii de la un teatru la altul, de la o instituție de cultură la alta, trebuie să fie diferită și în funcție de rezultatele obținute. Eu aștept să deschidă cineva discuția asta și împreună cu mediul cultural să găsim cea mai bună formulă, pe de o parte să îi încurajăm să-și facă venituri, pe de altă parte să-i încurajăm să facă act cultural la un nivel înalt și să fim onești și echilibrați în susținere”, este de părere Cătălin Deaconescu.
Acesta spune că acordarea unei subvenții atât de mari fără criterii poate duce la cheltuirea neatentă a banului public.
„Mi-e teamă că diferența aceasta de 300 și ceva de milioane la 20 de milioane lei este mult prea mare și ajungem în situații în care 95% din veniturile unei instituții de cultură să fie subvenție de la buget, ceea ce îmi arată că ani la rândul, cât s-a practicat sistemul acesta de repartizare a sprijinului către toate instituțiile de cultură, fără condiționarea de performanțe, a încurajat instituțiile respective să nu fie foarte atente cu veniturile proprii, și să nu caute metode de a-și spori veniturile proprii. Știm discuția cu invitațiile, cu evenimentele culturale desfășurate în cerc restrâns”, a explicat Deaconescu.
Banii versus calitatea spectacolelor
Cătălin Deaconescu spune că subvenția ar putea fi acordată în funcție de performanțe, însă nu poți obliga instituțiile de cultură să facă un anumit procent de venituri proprii.
„Dacă am pune toată subvenția asta de 300 și ceva de milioane lei, în două coșuri diferite, care să însemne cheltuieli de funcționare normale, care vin fără niciun fel de condiționare, și al doilea coș, subvenție pe spectacol, pe performanță, pe lucruri care trebuie discutate cu mediul cultural, cred că am încuraja instituțiile astea să facă și ele la rândul lor un efort. În același timp, e complicat în actul de cultură să spui că trebuie să facă neapărat venituri în procent de nu știu cât, să fixezi aleatoriu un procent, pentru că îi detremini să se ducă în cultura de mas,ă ca să poată să vândă mai multe bilete și să aibă mai mult public. Și nici asta nu este de dorit”, a explicat Deaconescu.
Și Manuela Mureșan este de părere că impunerea unui procent de venituri proprii ar duce la scăderea calității actului cultural.
„În privința biletelor, veniturilor proprii, și mă refer strict la teatru, nu cred că veniturile proprii ar putea să acopere cheltuielile unui teatru, în toată Europa cultura este subvenționată. În clipa în care ei ar trebui să pună prețul real pe biletul de teatru, nu ar mai juca cu sălile pline, iar dacă ar vrea să joace cu sălile pline ar trebui să facă rabat de la calitate și să facă spectacole mai accesibile”, a declarat Manuela Mureșan.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a scris pe pagina de Facebook că managerii instituțiilor de cultură trebuie să optimizeze resursele.
„Poziția de manager al unei instituții de cultură este o activitate cu timp complet, în care managerul trebuie să optimizeze resursele de care dispune, pentru un produs cultural de calitate (nu am spus niciodată că instituțiile de cultură trebuie să facă profit, dar sunt ferm în chestiunea optimizării resurselor)”, a scris Nicușor Dan în contextul evaluării managerilor instituțiilor de cultură.
Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior, unul dintre cele 14 teatre subvenționate de municipalitate, este de părere că evaluarea instituțiilor de cultură nu ar trebui făcută în funcție de asta, ci de calitatea actului cultural.
„Nicăieri în legislație nu se specifică că teatrul are obligația de a face aceste venituri proprii. Este o falsă problemă. Și aceste venituri proprii au devenit un fel de Bau Bau, pentru că asta suntem întrebați, asta ni se reproșează, nu ai cum ca instituție de cultură să faci venituri proprii, cum a spus cineva din preajma domnului primar, măcar 50%. Veniturile proprii nu trebuie să devină un criteriu de ierarhizare a unei instituții de cultură, pe calitatea spectacolelor.(…) În spatele fiecărui teatru privat stă un restaurant, un bar, este o întreagă afacere care susține dorința și dragostea unor oameni față de actul cultural, dar nu se finanțează 100% din bilete”, a declarat acesta.
Cât costă biletul la teatrele Primăriei Capitalei
Prețul biletelor este aprobat de Consiliul General al Municipiului București, la propunerea Consiliului Administrativ.
De exemplu, la Teatrul Odeon, prețul biletelor aprobat de Consiliul General este între 12 și 159 lei. Prețul unui bilet categoria I este 40 de lei, iar unul de categoria II – 20 de lei.
La Opera Comică pentru Copii, prețul biletelor aprobat de Consiliul General este la sala mare între 20 și 100 lei, iar la sălile mici între 25 și 35 lei. Opera Comică pentru Copii mai organizează tabere de vară, cu prețuri între 300 și 900 lei, ateliere de creație și zile de naștere.
La Teatrul Metropolis, tariful aprobat este de 34,56 lei biletul.
La teatrul Excelsior prețul biletelor este între 12 și 100 de lei.
Scandalul evaluării managerilor instituțiilor de cultură
Evaluarea managerilor instituțiilor de cultură din subordinea Primăriei Capitalei a generat un scandal fără precedent, o bună parte din cei evaluați acuzând nereguli și contestând rezultatul.
Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii, a cerut anularea procedurii, George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis și-a dat demisia, acuzând că a fost umilit și Primăria a dat informații false, iar Marinela Țepuș, directorul Teatrului Nottara, singurul manager care își pierde funcția după evaluarea anuală, a prezentat o listă lungă de nereguli în ceea ce privește comisia.
Primarul general, Nicușor Dan, susține însă că este pentru prima dată când evaluarea se face serios și nu trebuie ca toată lumea să ia 10. Acesta a mai declarat că își dorește optimizarea resurselor și să închidă robinetul risipei.
INTERVIURILE HotNews.ro