BILANȚ Ce a făcut Nicușor Dan în doi ani la Primăria Capitalei și ce promisiuni au rămas doar pe hârtie: De la problema cu căldura și PUZurile suspendate, la parcuri, proiecte rutiere, transportul public și pistele de biciclete

La jumătatea mandatului, cea mai importantă promisiune din campania electorală a primarului Nicușor Dan – că va fi apă caldă și căldură, a rămas o himeră, mulți bucureșteni spunând chiar că este mai rău ca niciodată, săptămânal fiind sute de blocuri fără agent termic. Trenul metropolitan, o altă mare promisiune a edilului, a rămas deocamdată doar pe hârtie.

Marile parcuri nu au fost reabilitate, fiind degradate, iar spațiile verzi și trotuarele administrate de municipalitate sunt într-o stare proastă. Abia recent a fost aprobat planul pentru restaurarea Parcului Carol și au început lucrări de reparații la trotuarele din zona centrală.

Cele mai importante realizări din cei doi ani sunt că haosul urbanistic care distrugea Bucureștiul a fost oprit, sunt protejate clădirile de patrimoniu, și, timid, în al 12 ceas, a început eliberarea trotuarelor de mașini în centrul Capitalei.

După mulți ani, s-au refăcut in sfârșit marcajele rutiere pe majoritatea bulevardelor, au fost reparate străzile din Centrul istoric și au fost oprite toaletările abuzive ale arborilor, însă primarii de Sector se mai plâng că nu se mai dau avize de tăiere nici pentru arborii uscați sau avariați.

În mijloacele de transport public este mai curat după externalizarea serviciului de curățenie, s-au reorganizat mai multe rute și au fost eficientizate, transportul public fiind adus în zone unde nu era și s-au creat legături mai bune. A fost salvat și contractul cu Astra Arad, pentru livrarea celor 100 de tramvaie noi, primele bucăți fiind deja în București și urmează să iasă pe traseu după. Dar licitațiile pentru achiziția de troleibuze și autobuze electrice încă nu au fost atribuite, deci mai durează până vom avea noi mijloace de transport în comun.

În ceea ce privește marile lucrări de infrastructură, în această vară, s-au finalizat, în sfârșit lucrările la parcarea Park&Ride de la capătul Șoselei Pantelimon, însă lucrările la pasajul Doamna Ghica, început în 2018 încă nu sunt gata, abia au venit primele bucăți de tablier, deci este puțin probabil să fie gata până la finalul anului.

La Prelungirea Ghencea, lucrările avansează greu, nefiind gata primul tronson, iar la al doilea încă nu s-au finalizat procedurile de expropriere și nu au început demolările. Alte proiecte noi de infrastructură nu au început. Posibil să înceapă la anul lucrările la etapa II din Străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu.
Primarul a demarat studiile pentru proiectele mari de care are nevoie Bucureștiul pentru a deveni un oraș civilizat: modernizarea rețelei de tramvai, 50 de km, extinderea cu 15 km a liniilor de tramvai, extinderea sistemului de semaforizare inteligentă, construirea drumurilor radiale care vor lega Bucureștiul de localitățile vecine. Însă fiind abia la faza de studiu de fezabilitate, este greu de crezut că în următorii 2 ani vor începe lucrările, nicidecum să se finalizeze ceva.
Piste noi de biciclete nu avem, nici benzi unice. În timpul pandemiei s-a circulat mai bine, dar anul acesta, după începerea școlii, au revenit blocajele în trafic.
Majoritatea companiilor municipale înființate de Gabriela Firea au fost desființate, dar o parte din caracatița Firea din Primăria Capitalei, aspru criticată de Nicușor Dan în campania electorală, este încă pe poziție.
Programul de consolidări este blocat, nefiind finalizate nici clădirile începute în mandatul Gabrielei Firea.
Reforma administrativă, necesară în primăria Capitalei, nu a fost făcută.
Pe scurt, lucrurile s-au mișcat greu sau deloc în anumite direcții.
O parte din întârzieri au fost cauzate de datoriile mari lăsate de fostul primar general Gabriela Firea, conturile au fost blocate luni în șir, abia au fost bani pentru plata cheltuielilor de funcționare.
Desființarea companiilor municipale a cauzat probleme, fiindcă serviciile publice au fost delegate aproape integral către acestea în mandatul Gabrielei Firea.
Însă sunt și lucruri legate de buna gospodărire a orașului care se puteau face imediat după alegeri – de exemplu eliberarea trotuarelor de mașini, îngrijirea spațiilor verzi, repararea spațiilor pietonale – dar nu s-au făcut. Concentrat pe cele două mari probleme ale orașului – termia și urbanismul – a scăpat din vedere lucrurile curente care țin de buna gospodărire a urbei și de care oamenii se lovesc frecvent.
Fără câteva proiecte importante finalizate în următorii doi ani – reabilitarea parcurilor, modernizarea serviciului de termoficare, măcar să fie un pic mai bine, eliberarea trotuarelor, câteva proiecte mari de infrastructură – mandatul lui Nicușor Dan va fi perceput ca unul catastrofal. Discursul cu greaua moștenire ține în primul an de mandat, apoi oamenii așteaptă soluții și să le fie mai bine în orașul lor.
Mai jos, vom detalia pe fiecare capitol, ce a făcut Nicușor Dan în primii doi ani de la alegerile locale.
Dintre marile scandaluri, două au marcat mandatul lui Nicușor Dan, ambele legate de Parcul Izvor. Primul, după ce parcul a fost închis aproape o lună pentru Festivalul Nostalgia. Al a fost legat de discuțiile de concesionare a Parcului Izvor unei firme din grupul de companii deținute de organizatorii festivalurilor Untold și Neversea.

Problema căldurii în București

Imediat ce a fost ales primar general, Nicușor Dan a promis că în primii trei ani de mandat va schimba 300 de kilometri de rețea principală de termoficare, o medie de 100 de kilometri pe an. În 2021, a reușit să schimbe doar 30 kilometri de conductă din rețeaua primară și alți 45,938 kilometri din rețeaua secundară. Acum, Primăria Capitalei are deschise patru șantiere, care însumează circa 42 de kilometri de rețea magistrală, însă până la finalul anului, așa cum a recunoscut și primarul de mai multe ori, vor fi gata doar circa 30 de kilometri, asta în varianta optimistă, fiind invocate probleme cu materialele de construcție din cauza războiului din Ucraina.

În ceea ce privește modernizarea a 105 km de rețea primară de termoficare pe bani europeni, circa 1,3 miliarde lei, municipalitatea încă nu a finalizat licitația. Astfel, este în imposibilitate de a termina proiectul până la finalul anului 2023, singura soluție ca să nu piardă banii fiind fazarea pe următorul exercițiu bugetar.

O soluție provizorie, ca iarna aceasta să fie mai bine în cartierele Colentina, Aviației, Tei și Pantelimon, este CET-ul provizoriu din TITAN. Acesta este în lucru, iar primarul a promis că va fi gata până la finalul anului.

În luna septembrie, Primăria Capitalei a lansat și licitația pentru închirierea a 20 de mini centrale care vor fi instalate în punctele termice cu probleme, de la capătul rețelei. Este vorba despre patru puncte termice din sectorul 1, șase din sectorul 2, alte trei puncte termice din sectorul 3, una în sectorul 4, trei în sectorul 5 și alte trei în sectorul 6). De aceste mini centrale vor beneficia un număr de 357 de blocuri, respectiv cele arondate celor 20 de puncte termice identificate. Valoarea estimată a achiziției este de 20.668.371,53 lei, fără TVA, iar data limită de depunere a ofertelor este 31 octombrie 2022, ora 15:00. Rămâne de văzut dacă va fi atribuită și mini centralele vor fi instalate iarna aceasta.

Vara aceasta, în fiecare săptămână, sute de blocuri din București nu au avut apă caldă, iar bucureștenii spun că este mai rău ca niciodată. De vină este starea dezastruoasă în care se află rețeaua, nu s-au făcut investiții consistente timp de aproape 20 de ani, dar și lucrările de modernizare. Din păcate, comunicarea primarului Nicușor Dan pe acest subiect a fost la pământ, fiind pe alocuri arogant sau neinspirat în declarații, în loc să le explice bucureștenilor situația, cu termene clare, unde se lucrează și când va fi mai bine. Deși această situație este moștenită, primarul nu a știut să explice asta și să gestioneze situația, stârnind furia oamenilor supărați că trebuie să se spele la lighean.

Trafic și mari proiecte de infrastructură

Din cele trei mari proiecte de infrastructură lăsate moștenire de fostul primar Gabriela Firea – parcarea de la capătul Șoselei Pantelimon, Pasajul Doamna Ghica și Prelungirea Ghencea – Nicușor Dan a finalizat doar unul.

Parcarea de la capătul Șoselei Pantelimon a fost finalizată în luna mai, anul acesta. Primăria Capitalei a plătit pentru construirea parcării circa 65 milioane de lei, iar bucureștenii au așteptat peste 10 ani să fie gata.

Pasajul de la Doamna Ghica, abia acum începe montarea tablierului

Pasajul de la Doamna Ghica, început în 2018, încă nu este gata. La începutul lunii septembrie au sosit primele piese din tablier, iar zilele acestea va începe montarea.

Structura pasajului și rampele au fost finalizate anul trecut, mai fiind de executat doar tablierul metalic, adică structura metalică a podului. După două tentative eșuate, la începutul acestui an, în ianuarie, municipalitatea a reușit să finalizeze licitația pentru tablier. Contractul a fost atribuit firmei Scandiuzzi din Italia, valoarea contractului fiind de 21,8 milioane lei, iar termenul de livrare este șapte luni și jumătate de la semnarea contractului, adică în toamnă.

Lucrările la pasajul de la Doamna Ghica au început în 2018 și aveau termen de finalizare mai 2020. Primarul Nicușor Dan a promis că pasajul va fi gata la finalul acestui an, dar este greu de crezut că termenul va fi respectat.

La Prelungirea Ghencea, lucrările sunt în plină desfășurare, pe tronsonul dintre strada Brașov și strada Râul Doamnei. Trotuarul din stânga este făcut aproape tot, 4 benzi de circulație sunt asfaltate, dar mai este mult de lucru la linia de tramvai, pistele de biciclete, spațiile verzi și trotuarul de pe partea dreaptă. În primăvară, primarul Nicușor Dan promitea că lucrările la acest tronson vor fi gata până la finalul verii, dar termenul nu a fost respectat. Noul termen avansat pentru finalizare este luna octombrie.

Nici lucrările de demolare pentru tronsonul 2 nu au început, deși primarul a promis că vor începe în mai. Încă nu a fost finalizată procedura de expropriere.

Una dintre problemele principale este că proiectul Prelungirea Ghencea are probleme majore de proiectare, moștenite de la fostul proiectant, iar Compania Municipală Energetica Servicii, care asigură dirigenția de șantier trebuie să le rezolve.

Continuarea străpungerii Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu

În ceea ce privește proiectele noi de infrastructură, urmează să înceapă lucrările la etapa II din străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, etapa II, care înseamnă lărgirea străzii Iuliu Hațeganu, între Șoseaua Vitan-Bârzești și Pasaj Nicolae Grigorescu, la trei benzi pe sens.

Primăria Capitalei a alocat, în luna august 11,3 milioane de lei pentru exproprierile necesare.

„Lucrarea va fi realizată în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 şi Primăria Sectorului 4, Primăria Capitalei urmând să finanţeze exproprierile, iar primăriile celor două sectoare să asigure execuţia lucrărilor”, a anunțat Primăria Capitalei.

Drumuri radiale care conectează Capitala de localitățile vecine

În ceea ce privește proiectele mari de infrastructură aflate în pregătire, în luna iulie, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București a lansat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres care va lega Bucureștiul de Domnești și Ciorogârla. Acesta este primul din cele 10 drumuri radiale care vor lega Bucureștiul de viitoarea autostradă de centură. În septembrie, Nicușor Dan a anunțat că a fost demarată procedura de achiziţie pentru realizarea Studiului de Fezabilitate aferent unui nou drum radial – DR 9 Sud Expres, care va realiza legătura între localitatea Vidra şi Municipiul Bucuresti.

Drumul Radial 9 va avea o lungime de aproximativ 13 km şi va conecta Gara Progresu/Drumul Bercenarului – Bdul Metalurgiei cu Centura Bucureştiului (DNCB), viitoarea Autostrada A0 şi DJ 401.

Noua arteră va avea 4 benzi de circulaţie, câte 2 pe fiecare sens, urmând ca lăţimea părţii carosabile să fie stabilită prin studiul de fezabilitate.

Valoarea estimata pentru realizarea studiului de fezabilitate este de 20 de milioane de lei, cu un termen de realizare de 12 luni. Finanţarea urmează să fie asigurată prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).

Conexiunea Ghencea – Șoseaua Alexandriei

Un alt proiect major de infrastructură, aflat în pregătire, este conexiunea dintre Prelungirea Ghencea și Șoseaua Alexandriei, care va duce la închiderea inelului median în zona de sud a orașului.

În luna iulie, Primăria Capitalei a atribuit Companiei Municipale Energetica contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate al obiectivului. Proiectul constă în realizarea unei legături rutiere în prelungirea străzii Brașov din sectorul 6, între sensul giratoriu din zona Dedeman Ghencea și Șoseaua Alexandriei (zona cuprinsă între Penitenciarul Rahova și Autobaza STB Alexandria).

Va fi construită astfel o nouă arteră, care va avea 6 benzi de circulație, spațiu verde în zona mediană, care să asigure în viitor realizarea unei linii duble de tramvai, trotuare și piste pentru biciclete, în funcție de situația din teren.

Termenul pentru elaborarea studiului de fezabilitate este de 4 luni, după care urmează lansarea în SEAP a achiziției pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Sistemul inteligent de semaforizare

Un alt proiect important este extinderea sistemului inteligent de semaforizare. Licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate este în desfășurare.

Urmează apoi licitația pentru execuția lucrărilor, apoi lucrările.

”Modernizarea și extinderea sistemului de semaforizare inteligentă din București va fi făcută în patru etape distincte. În prima etapă, vor fi modernizate și, după caz, reconfigurate, 85 de intersecții aferente unui număr de 5 radiale care asigură legătura dintre ieșirile importante din oraș cu zona centrală: Şoseaua Colentina, Şoseaua Alexandriei, Bd. Iuliu Maniu, Şoseaua Bucureşti – Târgovişte, Șoseaua Berceni.

Etapa a doua prevede creșterea capacității centrului de trafic actual, inclusiv prin dotarea lui tehnologică (servere, soft-uri), pentru un management al traficului mai eficient în intersecțiile deja integrate în sistemul centralizat, dar și extinderea acestuia la alte intersecții din București.

Etapele 3 și 4 presupun includerea în sistemul centralizat de trafic a tuturor intersecțiilor din Capitală, respectiv extinderea semaforizării inteligente la nivelul întregului oraș. Valoarea estimată pentru achiziția studiului de fezabilitate este de aproximativ 3,6 milioane lei, fără TVA.

În ceea ce privește sursa de finanțare, am depus, în parteneriat cu primăriile de sector, cerere de finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi implementarea etapelor 1 şi 2 ale proiectului”, a explicat recent Nicușor Dan.

Transport public – tramvaie, autobuze electrice și troleibuze

La acest capitol, până acum, cea mai mare realizare a fost salvarea contractului pentru livrarea a 100 de tramvaie noi. Primul tramvai fabricat la Astra Arad, din lotul de 100 contractat de municipalitatea din Bucureşti, a ajuns în Capitală la finalul lunii mai și a fost scos pe traseu doar pentru probe. Până la final de an ar trebui să ajungă 16 tramvaie din cele 100. Contractul semnat în 2021 cu Astra are o valoare de aproximativ 200 de milioane de euro.

În ceea ce privește, licitația pentru achiziția a 100 de autobuze electrice, recent a fost finalizată etapa de depunere a ofertelor. rămâne de văzut cine va câștiga și ce contestații vor fi. Valoarea totală estimată pentru achiziționarea celor 100 de autobuze electrice este de 304.670.300 lei fără TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020.

Conform caietului de sarcini, în primul an de la semnarea contractului vor fi livrate 34 de autobuze, restul de 66 urmând să fie livrate anul următor.

În luna august, Primăria a lansat și licitația pentru achiziția a 100 de troleibuze. Valoarea estimată a contractului este de 273.109.244 lei fără TVA, finanțare din veniturile Fondului de Mediu obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Rămâne de văzut când se va finaliza licitația și cine va câștiga.

Un alt proiect important este modernizarea rețelei de tramvai din București, 50 de km. Studiile de fezabilitate au fost făcute și urmează atribuirea contractelor pentru execuția lucrărilor.

În luna septembrie, Primăria Capitalei a început lucrările de reabilitare a buclei de întoarcere a tramvaiului 5, a anunțat primarul general, Nicușor Dan, pe pagina de Facebook. Lucrările sunt făcute de STB și au termen de finalizare 6 luni.

Primăria a lansat și licitația pentru extinderea rețelei de tramvai din Capitală cu 15 km.

„În acest moment, suntem în etapa de analiză a ofertelor celor doi participanți care s-au înscris la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică pentru elaborarea studiilor de fezabilitate: METROUL S.A. și Intergroup Engineering S.R.L. Proiectul vizează construirea de noi linii de tramvai, pe o lungime de aproximativ 15 km, pentru a face conexiunea între zone importante ale orașului”, explica în septembrie primarul Nicușor Dan.

Achiziția este împărțită în loturi:

Lotul 1 presupune extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 0,9 kilometri în Piața Unirii, care va lega linia de tramvai 32, de la poalele Dealului Mitropoliei cu linia de tramvai 21, spre strada Sfânta Vineri.
Lotul 2 va face conexiunile dintre liniile de tramvai din zona de sud-est și cele din nord-est, prin extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 10,8 kilometri, între Bd. Chișinău şi str. Alexandru Anghel prin Bd. Nicolae Grigorescu – Str. Iuliu Hațieganu – Șos. Vitan-Bârzeşti – Str. Sergent Ion Iriceanu – Str. Turnu Măgurele – Str. Luică.
Lotul 3 vizează prelungirea liniei de tramvai cu aproximativ 1,4 km între str. Grațioasa şi complexul comercial Băneasa, iar lotul 4 presupune extinderea liniei de tramvai cu 1,6 km între bucla de întoarcere din str. Mezeş şi complexul comercial Colosseum.

În ceea ce privește curățenia din mijloacele de transport, în luna iulie, STB a externalizat serviciul. După două luni, putem spune că în majoritatea mijloacelor de transport public este mai curat, însă sunt și excepții.

Urbanism și patrimoniu

Cea mai mare realizare din mandatul lui Nicușor Dan, până acum, este că a oprit dezvoltarea haotică a orașului.

Pe 26 februarie 2021, majoritatea PNL-USR din Consiliul General, la propunerea primarului Nicușor Dan, a aprobat suspendarea cu 1 an a Planurilor Urbanistice Zonale pentru Sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6, care permiteau betonarea a sute de hectare de spațiu verde și construirea de blocuri între case.

Chiar înainte de a expira suspendarea instituită de CGMB, Tribunalul București a suspendat PUZ-urile Sectoarelor 2, 4 și 5, PUZ-urile de Sector care nu au fost anulate definitiv de instanță, litigiul fiind demarat de Asociația Ecopolis.

Reamintim că planurile urbanistice pentru sectoarele 3,5 și 6 au fost anulate definitiv de instanță, fiind aprobate ilegal.

De la începutul mandatului de primar general și până acum, Nicușor Dan nu a propus pe ordinea de zi a Consiliului General niciun Plan Urbanistic Zonal. Situația este fără precedent, iar părerile sunt împărțite. Sunt voci care îl acuză pe primarul general că blochează dezvoltarea orașului și nu dorește să se construiască nimic, și voci care spun că după 20 de ani în care s-a construit haotic în oraș este nevoie de o pauză și ordine.

Într-un interviu acordat HotNews.ro, primarul general Nicușor Dan, a declarat că nu a blocat dezvoltarea orașului și că de când a venit la Primăria Capitalei a dat peste 800 de autorizații de construire, în baza Planului Urbanistic General. Primarul general spune că Planurile Urbanistice Zonale au fost făcute până acum în principal pentru derogări, pentru a construi în plus față de ce prevede regulamentul, iar de acum încolo se vor aproba doar PUZ-uri bine justificate, iar interesul public va prima.

În ceea ce privește noul Plan Urbanistic General, cel mai probabil acesta nu va fi aprobat în acest mandat.

În ceea ce privește protejarea patrimoniului, este pentru prima oară când un primar general chiar apără clădirile de patrimoniu.

În luna iulie, Nicușor Dan a semnat dispoziția de demolare pentru Cathedral Plaza, clădirea construită ilegal în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice de pe strada General Berthelot. Instanța a anulat autorizația de construire pentru acest imobil încă din 2011. Semnarea dispoziției nu înseamnă însă că demolarea va începe imediat.

Spații pietonale și piste pentru biciclete

Timp de doi ani, trotuarele din centrul Capitalei au fost într-o stare jalnică.

Abia în septembrie, Primăria Capitalei a început reparaţia trotuarelor aferente bulevardului I.C. Brătianu. Nicușor Dan a anunțat că lucrările vor fi extinse şi la trotuarele de pe bulevardul Ghe. Magheru şi din Piaţa Unirii.

Lucrările urmează a fi finalizate în luna noiembrie 2022 şi vor avea un termen de garanţie de 12 luni de la recepţie.

În cadrul aceluiaşi contract de lucrări, Administraţia Străzilor Bucureşti (ASB) va repara, în total, aproximativ 60 de trotuare.

Vara aceasta au fost reparate și străzile din centrul Istoric, pline de gropi.

Ce piste noi de biciclete vor fi realizate în București

În ceea ce privește pistele pentru biciclete, în luna mai, Primăria Capitalei a atribuit contractul pentru execuția a 3,3 kilometri de pistă de bicicletă, pe traseul Piața Presei – Bulevardul Kiseleff – Bulevardul Constantin Prezan. Practic refacerea pistelor de pe aceste artere.

Alte lucrări nu știm să fi început.

Recent, a fost atribuit contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate aferent proiectului “Realizare infrastructură pentru transport verde – piste pentru biciclete în Municipiul București”.

Prin această investiție, vor fi realizate 5 trasee prioritare prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 pentru regiunea București-Ilfov, cu o lungime totală de aproximativ 13 km, care leagă zone importante ale orașului, după cum urmează:

1. Bucureşti – Ploieşti (între Aerogării şi Băneasa Shopping City) – 1,5 km (parte din “traseul pentru cumpărături” din PMUD: Piața Victoriei – Băneasa);

2. Piața Unirii – Mihai Bravu – 3km (“traseu de agreement”);

3. Colentina – între Mihai Bravu și Doamna Ghica – 1,5 km [parte din “traseul către școală” Universitate – Doamna Ghica];

4. Petricani – între Doamna Ghica și D. Pompeiu – 3 km (parte din “traseul către birou” Doamna Ghica – Pipera);

5. Piața Alba Iulia – Piața 1 Decembrie – 4 km (parte din “traseul de est”).

Documentul va fi elaborat de SC RHEINBRUCKE SRL, iar durata de execuție este de 150 zile calendaristice de la emiterea ordinului de începere.

Dar până la începrea lucrărilor mai este.

Spații verzi

La toate parcurile aflate în administrarea Primăriei Capitalei, s-au făcut doar lucrări de întreținere, însă acestea arată în continuare rău.

De exemplu, principalele probleme ale Parcului Cișmigiu – aleile dărăpănate, vegetația uscată, excrementele de pasăre, locurile de joacă stricate – au rămas nerezolvate.

Față de anul trecut pe vremea asta, s-au făcut câțiva pași înainte – s-au tăiat arborii uscați, se face curățenie mai bine, s-au mai făcut mici reparații la mobilier, au început lucrările la podul mare, a fost pusă apă în lacul mic – însă parcul arată în continuare dezolant. Aproape toată iarba din parc este uscată, cu excepția peluzelor din fața Primăriei Capitalei care au sisteme de irigații. Anul acesta însă a fost tunsă.

Și Parcurile Herăstrău, Carol, Tineretului, Bordei și Circului arată rău. Se fac lucrări de întreținere, dar nimic spectaculos. De exemplu, în Parcul Circului s-a dat autorizația pentru săparea unui puț pentru a crește nivelul apei din lac, iar în Herăstrău primarul a semnat autorizația de construire a unui pod pietonal mobil lângă podul de cale ferată din Parcul Regele Mihai I pentru traversarea lacului Herăstrău. Dar lucrările nu au început.

Abia în septembrie, Primăria a lansat procedura de achiziţie pentru lucrările de reparaţii la locurile de joacă. Imediat după finalizarea licitaţiei, se va interveni pentru reparaţia curentă a 14 locuri de joacă din 4 parcuri. Vor fi reparate 5 locuri de joacă în Parcul Regele Mihai I, 1 loc de joacă în Parcul Bordei şi câte 4 locuri de joacă în Parcul Circului de Stat şi Parcul Tineretului. În aceste locaţii vor fi înlocuite echipamentele care nu mai pot fi reparate. Însă multe locuri de joacă trebuie înlocuite, dar asta se va face printr-un contract distinct.

În luna august, Consiliul General al Municipiului București a aprobat documentația de avizare a lucrărilor și indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea peisagistică a Parcului Carol I. Investiția este estimată la 47 milioane lei, aproape 10 milioane de euro. Parcul este unul dintre cele mai frumoase și valoroase din București, însă în ultimii 20 de ani Primăria Capitalei a investit foarte puțin aici, astfel că acesta s-a degradat constant. Rămâne de văzut când vor începe lucrările și cu ce bani se vor face.

Caracatița Firea și companiile municipale

Majoritatea din cele 24 companii municipale înființate de fostul primar Gabriela Firea sunt în procedură de dizolvare, insolvență sau faliment. Cele care mai funcționează sunt: Termoenergetica, STB, TCM, Energetica Servicii, Compania de Iluminat, Compania de Parking, Ecoigienizare.

În campania Electorală, Nicușor Dan a prezentat o listă cu 33 de nume care, în opinia sa, arata că Bucureștiul „este administrat pe bază de cumetrie”. Printre acestea se numără: Speranța Cliseru, Mihai Rășică, Ștefan Vasîi, Alina Tarcevschi, TRIFU VASILICA GEORGIANA, MIHAELA VIZIREANU, ANDA LIXANDRU, CATĂLINA GEORGIANA TURCIN, TRIFU ANDREI RĂZVAN, MITROI MARIANA GINA, ALEXANDRA DOBRE, MARIUS MANOLACHE, BECALI VICTORIA ADRIANA, Mariana Brod, SIMONA VALENTINA BUTACU, PETRE ANGHELINA COSMIN, MOHAMED HANIFI etc.

Harta cumetriilor făcută de Nicușor Dan:

Sursă foto: Nicușor Dan

Dar la o scurtă căutare pe site-ul Primăriei se vede că o parte din caracatiță a rezistat.

Printre cei care au rezistat în primăria Capitalei, până acum se numără, Mariana Brod, care apare ca director executiv al DIRECŢIEI ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI JURIDICĂ, Emanuela Jugureanu, director general Direcția Economică, Daniel Rășică este director la PLMB, Alexandra Dobre la Centrul pentru Seniori al Municipiului București.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic

Șantierele lăsate moștenire de fosta administrație sunt în continuare blocate. Între timp, în septembrie, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pregătește documentațiile pentru a obține finanțare europeană și în etapa a doua a PNRR pentru 19 clădiri. Pe prima etapă a depus încă 16 proiecte.

AMCCRS a încheiat un acord cadru pentru expertizarea tehnică a 160 de clădiri care sunt monumente istorice sau sunt situate în zone protejate.

Sunt totodată în derulare contracte de servicii de proiectare pentru 14 imobile situate în centrul Bucureștiului, o parte din acestea având deja autorizațiile de construire obținute.

Ce a promis Nicușor Dan în campania electorală din 2020

Cel mai important proiect din programul electoral al lui Nicușor Dan, pentru fluidizarea traficului, este înființarea unei linii de metroul de suprafață pe infrastructura CFR existentă, cu bani europeni. Acesta va funcționa pe șase rute care se vor conecta la cele șase gări principale din oraș. Stațiile metroului de suprafață vor corespunde cu intrările în oraș și vor fi interconectate cu cele ale STB și Metrorex. l Cele 6 rute propuse pentru metroul de suprafață sunt: Gara de Nord – Pipera – Rahova, Gara de Nord – Chiajna – Rahova, Gara de Nord – Otopeni, Otopeni – Pipera – Obor, AFI – Pipera – Obor și AFI – Jilava – Obor. Frecvența metroului de suprafață va fi de două-trei trenuri pe oră, fiecare dintre ele cu o capacitate de circa 200 de locuri și cu o viteză operațională medie de 40 kilometri pe oră, iar între stații cu viteză maximă de 80-90 km/h.

Acesta a mai propus construirea a 15 parcări park&ride la intrările principale în oraș: 1 Străulești (aparținând Metrorex și finalizat, dar ineficient exploatat), P2 Pantelimon (aflat în construcție), P3 Prelungirea Ghencea / Domnești, P4 Berceni, P5 Pantelimon 2, P6 Cățelu, P7 Titan, P8 Popești-Leordeni, P9 Jilava, P10 Bragadiru, P11 Militari, P12 Chitila, P13 Băneasa, P14 Colentina și P15 Otopeni Aeroport. Cele 15 mari parcări vor fi finanțate din fonduri europene și vor avea în medie câte 1.000 de locuri de parcare fiecare. Într-o primă fază, ele vor fi amenajate ca parcări la sol, iar imediat ce proiectele vor fi gata, vor fi ridicate construcții moderne, supraetajate. Utilizatorii sistemului „park & ride” vor fi stimulați să folosească marile parcări printr-un sistem de abonamente avantajoase, care va include accesul gratuit la transportul public de suprafață și subteran.

Pentru modernizarea transportului public, Nicușor Dan promite că:

va moderniza și extinde linii de tramvai și troleibuz, astfel încât să fie conectate mai bine cu punctele de intrare în oraș, unde vor exista stațiile metroului de suprafață și cele 15 mari parcări. Traseele vor fi reorganizate, extinse și optimizate.
un program special pentru tramvaie, făcând în paralel modernizarea liniilor de tramvai, eficientizarea traseelor pentru reducerea timpilor de rulare și achiziția de noi tramvaie (de mare capacitate, mai bune).
va lărgi și moderniza / ecologiza / electrifica flota de autobuze a STB cu alternative electrice sau hibride (reale, nu doar cu numele, precum cele cumpărate de actuala conducere a primăriei)
va transforma autobuze vechi ale STB în troleibuze dotate cu mici baterii electrice, pentru a avea o anumită autonomie de deplasare dincolo de liniile de troleibuz.
va crea benzi unice pe marile bulevarde pentru transportul public și vom reconfigura trasee de transport pentru a acoperi cererea bucureștenilor la orele de vârf.
va lansa aplicații mobile care să ghideze bucureștenii în alegerea traseului de transport în comun și să estimeze durata călătoriilor.
va demara un program rapid și unitar de modernizare a stațiilor și refugiilor STB, pentru un transport public civilizat, european.
va introduce tarifarea integrată pentru transportul de suprafață și transportul cu metroul.
Pentru creșterea fluidității traficului, vom realiza un sistem de semafoare, conectate la un server, care iau decizii în timp real în funcție de fluxurile din intersecții, micșorând la maxim timpii de așteptare în trafic și dând prioritate transportului în comun.

Soluții pentru reducerea poluării:

Va introduce un program eficient de spălare periodică a străzilor.
Va implementa obligativitatea eliminării dispersiei prafului și pulberilor provenite din activitățile de construcții și demolări, prin procedee precum udarea. În paralel, va responsabiliza și eficientiza Poliția Locală pentru monitorizare și intervenție în privința respectării standardelor de lucru în șantiere.
Va lărgi rețeaua de senzori și de stații de monitorizare a aerului.
Va elimina, prin Poliția locală, locurile în care se depozitează ilegal gunoaie.
Vom verifica respectarea de către gropile de gunoi din proximitatea Capitalei a reglementărilor în privința captării gazelor și limitarea emanațiilor de dioxid de sulf.
Va identifica terenurile și imobilele degradate (care sunt un factor major în generarea de praf și pulberi) și vom impune proprietarilor, oricare ar fi ei, luarea de măsuri active pentru limitarea impactului negativ de mediu.
Va debloca și va finaliza Registrul Spațiilor Verzi.
Va demara proiectul Centura Verde a Bucureștiului
Va crea o pădure urbană în spatele stadionului Ghencea, pe cele 20 de hectare din zonă care aparțin primăriei.
Va introduce colectarea selectivă a deșeurilor utilizând fonduri europene.
Va realiza un sistem adevărat de piste de biciclete în Capitală, cu ajutorul fondurilor europene.

Soluții pentru sistemul de termoficare:

Accesarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de termoficare.
Înlocuirea a 300 km de conductă din rețeaua principală, cu alocări financiare prioritare .
Automatizarea completă a punctelor termice.
Continuarea, în paralel cu modernizarea rețelei de termoficare, a investițiilor pentru eficientizarea energetică a clădirilor private și publice.
Atragerea de noi clienți în sistem (noile cartiere rezidențiale, consumatori industriali, centre comerciale).
Reeșalonarea datoriilor sistemului de termoficare pe baza unei negocieri.

Educație

Va construi sau amenaja, în colaborare cu primăriile de sector, cel puțin 30 de creșe și grădinițe.
Vom demara, în colaborare cu Guvernul României, construcția de școli.
Va organiza noi programe after-school (școală după școală) în școlile bucureștene, cu obiectivul ca la finalul mandatului să existe un astfel de program în cel puțin 150 de școli din Capitală.
În contextul unui deficit de locuri în grădinițe va susține familiile care doresc să folosească învățământul preșcolar privat prin acordarea de bonuri valorice pentru grădiniță.

Social

Va realiza un inventar corect al locuințelor sociale, asigurând accesul familiilor care au cu adevărat nevoie de astfel de locuințe și, în paralel, va începe un program de achiziție / construcție a locuințelor sociale.
Va crea servicii de suport școlar pentru copiii din familii defavorizate, cu risc de abandon școlar, precum și programe de tip „a doua șansă” pentru copiii care, din diverse motive, au abandonat școala și trebuie reintegrați în sistemul educațional.
Va înființa funcția de „avocat al bucureștenilor”.
Va realiza o rețea municipală de îngrijire și de asistență medicală la domiciliu a persoanelor de vârsta a treia cu mobilitate redusă.
Cu ajutorul marilor magazine, va crea o bancă de alimente la nivelul Capitalei, prin care va ajuta cu alimente pensionarii cu venituri foarte reduse.
Va crea centre pentru seniori în marile cartiere ale Bucureștiului și va organiza activități culturale speciale pentru vârsta a treia în bibliotecile aparținând administrației locale.
Va emite abonamente municipale gratuite pentru seniori, care să le ofere acces la facilități culturale și sportive (teatre, operă, săli de sport, stadioane).
Va menține, în colaborare cu primăriile de sector, ajutorul pentru persoanele cu dizabilități. Va accesibiliza transportul public, instalând rampe electrice. Va demara un program de semnalizare a intersecțiilor pentru persoanele cu deficiențe de văz și de auz.
Va crea centre de zi care să permită însoțitorilor persoanelor cu dizabilități momente de respiro pentru rezolvarea diverselor probleme personale. l Înființarea unor centre speciale pentru tratarea diferitelor dizabilități la copii.

Urbanism

Deblocarea / refacerea Planului Urbanistic General (PUG), într-un mod absolut transparent și bazat pe colaborarea dintre Primăria Generală și primăriile de sector.
Deblocarea / actualizarea (finanțărilor) Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) – portofoliul de proiecte pentru spațiul public din zona centrală.
Conectarea și sincronizarea datelor, planurilor și informațiilor (cadastru, patrimoniu, lucrări publice, trafic) folosind soluții GIS.l Sincronizarea PUG și PIDU cu: Planul Integrat de Calitate a Aerului, Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030, Strategia Culturală a Municipiului București 2016-2026.