FOTO Paradisul neștiut din cartierul corporatiștilor
Între Șoseaua Petricani și cartierul Pipera se află circa 20 de hectare pline de viață, unde natura este la ea acasă. Totul este atât de sălbatic încât, la câteva minute de zgomotul de pe Șoseaua Petricani, pare că te-ai teleportat pe o potecă la munte. Locul a fost descoperit în 2021, iar în urmă cu câteva săptămâni a fost amenajat și un traseu pentru vizitatori, cu panouri de informare despre speciile care trăiesc în parc, și care conduce în vârful dealului care oferă o panoramă spectaculoasă asupra zonei și a lacului. Pasul următor este ca zona să devină parc natural, pe modelul „Deltei Văcărești”.
Cele 20 de hectare de natură sălbatică se află pe Șoseaua Petricani, iar intrarea se face din drumul care merge spre Romsilva, pe malul lacului Tei. Și, în mod incredibil, în ciuda presiunii uriașe din zonă, se află în domeniul public, în administrarea Primăriei Sectorului 2, scăpând de retrocedare.
Asociația Parcul Natural Văcărești – cei care au luptat pentru înființarea Parcului Natural Văcărești – au descoperit acest loc în 2021, când încercau să găsească locuri neatinse de betoane în București, pentru a dezvolta ce au început în Delta Văcărești.
„Locul l-am descoperit în 2021, în cadrul proiectului „Rețeaua ariilor naturale urbane din România”, prin care am pus bazele unei rețele naturale urbane în București și în țară. Noi l-am descuteprit uitându-ne pe harta orașului și văzând o pată mare de verde-albastru pe malul salbei de lacuri Colentina, care de fapt e un râu sistematizat în anii 30 și transformat într-o salbă de lacuri, dar el de fapt este un râu, râul uitat al orașului, pe valea căruia în ultimii 30 de ani au tot apărut din loc în loc zone în care natura și-a făcut de cap, sălbăticie adevărată cu păsări, animale, reptile, anfibieni, chiar specii protejate care trăiesc la 100 de metri de linia de tramvai a corporatiștilor”, a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.
Zona are o suprafață cam de 10% din Parcul Natural Văcărești, însă este la fel de sălbatică și interesantă, un mix de apă și vegetație, chiarcu zone mult mai sălbatice decât în Delta Văcărești, fiindcă locul era mai greu accesibil.
În acest parc trăiesc peste 90 de specii de păsări, specii de mamifere -vidre, arici, bizami, două specii de liliac, chițcani, cârtițe, veverițe – insecte interesante, păsări – pițigoi, măcăleandri, cinteze, florinți, granguri, ciocănitori, păsări de noapte, pițigoi codat, reptile, șopârla italiană de ziduri – o specie care a venit de curând în România, adusă cu materiale de construcții din Italia, spune Dan Bărbulescu.
Primul pas a fost accesibilizarea zonei, iar în urmă cu câteva săptămâni a fost făcut un traseu de vizitare, cu panouri de informare despre speciile care trăiesc în parc. Traseul a fost realizat cu finanțare de la Fundația Comunitară București, prin Platforma de mediu, și cu sprijinul Primăriei Sectorului 2.
„Este o zonă în proprietatea Primăriei de Sector, avem o colaborare cu ei, sper ca toama aceasta sau la primăvară să dezvoltăm și mai mult această parte de accesibilizare. Ce vedeți este doar prima parte a traseului, toamna aceasta și primăvara anului viitor vrem să continuăm să-l îmbogățim cu elemente de informare noi dar și cu experiențe noi. Am vrea să-l facem sub formă circulară, să se întoarcă pe cealaltă zonă a parcului. El acum se termină pe deal și te întorci pe aceeași potecă pe unde ai intrat”, a explicat Dan Bărbulescu.
Următorul pas este ca zona să fie păzită și să capete un statut de protecție.
„Este un rezervor de biodiversitate pe care vrem să-l protejăm, se pretează pentru obținerea unui statut de protecție, să fie un fel de Văcărești mai mic. Am ajutat la înființarea Parcului Natural Văcărești, acum este arie naturală protejată, administrată de Primăria Capitalei, punem și noi umărul acolo, la proiecte, dar din punctul nostru de vedere zona este în siguranță. Acum vrem să exportăm conceptul din spatele Parcului Natural Văcărești și în alte zone, mapând zone cu potențial natural din Capitală și încercând să facem trei lucruri – să obținem un statut de protecție, poate arie protejată de interes local sau arie naturală urbană, să le accesibilizăm – oamenii să intre acolo, să se simtă în siguranță, să fie curat, să existe un traseu, pază, să nu existe incendii. Trei, să studiem natura și să oferim condiții de conservare, renaturare, ca zona să facă ce știe ea să facă, să producă această viață de care are nevoie Bucureștiul”, a explicat Dan Bărbulescu.
Din cauză că nu este păzit, circa 30 la sută din suprafața acestei zone a fost afectată în urmă cu două săptămâni de un incendiu.
Pașii făcuți de Asociație sunt însă doar începutul, practic a fost pus reflectorul pe această zonă despre care nu știa nimeni nimic și care are un potențial foarte mare. Ce se va întâmpla însă cu locul mai departe este decizia administrației locale. Am vorbit cu primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, terenul fiind în administrarea instituției.
„Locul acesta va fi inclus în concursul de soluții despre care vorbim de atât de mult timp și pentru care am finalizat în sfârșit conturul – cel pentru promenada de pe salba de lacuri Colentina – și cu siguranță va fi unul dintre locurile în care păstrăm biodiversitatea. O să încercăm doar să accesibilizăm zona fără să intervenim asupra vegetației șia biodiversității existente. Este unul dintre puținele loocuri din București care și-a păstrat un farmec aparte. Trebuie să vedem cum asigurăm paza, în funcție de cum se finalizează concursul de soluții și de următorul contract de pază. O să ținem cont de nevoia de pază. Nu știu dacă paza poate să rezolve problema incendiilor, dar va reduce acest risc”, a explicat Mihaiu.
Acesta spune că după finalizarea concursului de soluții și amenajarea minimală a zonei, va cere declararea zonei ca zonă urbană protejată.
„Colaborăm cu cei de la Delta Văcărești, le-am dat mână liberă să amenajeze acolo un traseu de vizitare și noi i-am ajutat puțin cu amenajarea traseului. Întâi o să facem acest concurs de soluții și amenajarea minimală, apoi declararea ca zonă urbană protejată. Facem așa ca să putem face mai repede aceste intervenții, nu fiindcă am vrea să stricăm ceva acolo”, a explicat Mihaiu.