Sari direct la conținut

Vasile Milea a fost deshumat

Jurnalul National

Trupul generalului Vasile Milea, ministrul Apararii din momentul Revolutiei din ’89, a fost ieri, in jurul orei 10:00, deshumat. Procurorii militari, avand acordul familiei generalului, incearca in acest fel sa lamureasca daca Vasile Milea s-a sinucis sau a fost asasinat.

Procurorii militari Gheorghe Oancea si Vasile Stanca au condus ieri, la Leresti, localitatea in care Vasile Milea este inmormantat, procedurile de exhumare. Echipa de anchetatori a deschis destul de greu capacul, insa a gasit sicriul de stejar intact. De asemenea, magistratii au gasit in mormant si borcanul in care a fost depusa in formol inima lui Vasile Milea, acesta fiind spart.

Probele prelevate, printre care si resturile a ceea ce a fost inima, vor fi analizate in laboratoarele din Bucuresti. In timpul anchetei deschise de anul trecut, magistratii s-au consultat si cu Institutul Medico-Legal si cu Institutul de Expertize Criminalistice, astfel ca, la 6 aprilie a.c., s-a dispus o expertiza medico-legala complexa.

Procurorii militari, insotiti de expertii criminalisti si de medicii legisti, au mai fost la Leresti la 25 aprilie, cand, in urma aprobarii presedintelui Senatului Romaniei, au facut o cercetare la fata locului, in care s-a efectuat un experiment pentru a se verifica imprejurarile in care s-a produs moartea generalului.

Pentru deshumare, familia Milea si-a dat in ultima instanta acordul, totodata fiind efectuata si reautopsierea.

ANCHETA. Dosarul mortii generalului Vasile Milea se redeschidea la 30 martie 2004, dupa 14 ani de la evenimente, in urma materialelor publicate de Jurnalul National. Atunci, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a fost convins de argumentele prezentate in articole si a dispus reinceperea anchetarii circumstantelor in care ministrul Apararii a murit prin impuscare la 22 decembrie 1989.

„Avand in vedere aspectele evidentiate in articolele respective, am dispus redeschiderea anchetei, urmand ca Sectia Parchetelor Militare sa procedeze la reaudierea unor martori, identificarea si audierea altor persoane care cunosc imprejurari ce intereseaza cauza, efectuarea si a altor activitati de urmarire penala necesare pentru stabilirea adevarului, astfel incat toate aspectele cazului sa

fie pe deplin lamurite. Va multumim pentru cele semnalate.” Acesta era comunicatul oficial prin care Ilie Botos anunta redeschiderea dosarului.

DOSAR INCOMPLET. Argumentele care l-au convins pe procurorul general ca anchetarea mortii lui Vasile Milea mai are inca multe intrebari fara raspuns se gaseau chiar in paginile dosarului intial, solutionat la inceputul anilor ’90 cu verdictul: sinucidere.

Lipsa unor probe esentiale, marturiile care se contraziceau, inclusiv cu privire la ora mortii, absenta dovezilor care sa ateste ca generalul s-a impuscat in inima sunt numai cateva din problemele descoperite intre filele dosarului.

Peste toate aceste aspecte, in timpul publicarii dezvaluirilor, la Parchet au inceput sa vina oameni care puteau da relatii despre imprejurarile mortii lui Vaslie Milea si care nu fusesera audiati niciodata.

DE LA INCEPUT. Asa ca anchetatorii au luat-o de la capat. Au reaudiat zeci de martori, au incercat o reconstituire a evenimentelor, au cautat sa analizeze toate posibilitatile unei asasinari si intr-un final au reusit chiar sa obtina exhumarea lui Vasile Milea. Misterul tragicului sfarsit al ministrului Apararii nu a primit inca un raspuns.

Procurorii militari aduna inca piesele unui dosar uitat timp de 14 ani. Pe baza acestor probe pierdute si ale unora noi, niciodata administrate, ei vor trebui sa dea un raspuns fara echivoc asupra unuia dintre cele mai importante momente ale Revolutiei romane.

Din pacate, multe aspecte care ar fi clarificat situatia nu mai pot fi luate in calcul, pentru ca ancheta initiala nu le-a bagat in seama si de atunci s-au pierdut.

SECRETUL TRADARII. In dupa-amiaza zilei de 17 decembrie a avut loc o sedinta a Comitetului Politic Executiv (CPEx). Potrivit stenogramelor, Nicolae Ceausescu i-a acuzat pe Milea, pe Postelnicu si pe Iulian Vlad de tradare, lasitate si nerespectarea ordinelor.

„Ce au facut ofiterii tai, Milea? De ce nu au tras? La picioare trebuia sa traga.” Generalul Milea a raspuns: „Am ordonat sa nu se imparta nici un fel de munitie”. Ceausescu a replicat violent: „Consider ca ati tradat interesele tarii, interesele poporului, ale socialismului si nu ati actionat cu raspundere. Stiti ce ar trebui sa va fac?… Sa va pun in fata plutonului de executie…

Pentru ca ceea ce ati facut voi inseamna pactizare cu inamicul”.

ULTIMA NOAPTE. Noaptea de 21 spre 22 decembrie a fost ultima pentru generalului Milea. Potrivit declaratiilor aflate la dosar, seara, in jurul orei 21:00, ministrul Apararii este chemat la Ceausescu impreuna cu Postelnicu, Parcalabescu si cu Iulian Vlad.

Potrivit declaratiei lui Parcalabescu, Milea este apostrofat „pentru modul defectuos in care actionase armata pentru reprimarea demonstrantilor de la Inter-Continental”. „Au fost aduse sase tancuri din ordinul lui Milea, pentru a face tot posibilul ca demonstrantii sa fie raspanditi”, sustine Parcalabescu.

Generalul Iulian Vlad a declarat in momentul anchetei ca Milea era foarte agitat in acea zi. „Mi-a spus ca a fost numit comandant al actiunii de imprastiere a demonstrantilor (…) cand s-a terminat totul am coborat in strada.

Milea m-a vazut, a venit la mine, m-a luat in brate si, plangand, mi-a relatat ca e foarte afectat de cele petrecute.” A urmat in jurul orei 1:00 sedinta cu Nicolae si Elena Ceausescu, la etajul 1 al CC. „Ceausescu era foarte satisfacut.

I-a dat ordin lui Milea sa mobilizeze in continuare unitatile din Bucuresti si din zonele limitrofe.” Imediat dupa sedinta, Iulian Vlad si generalul Vasile Milea au stat de vorba cateva zeci de minute. Potrivit lui Vlad, Milea se simtea injosit ca el si Armata sunt folositi pentru asemenea situatii. Milea a urcat apoi la etajul 6 al CC. S-a dus in biroul lui Parcalabescu.

„Pe la 1:30, a venit la mine generalul Milea si mi-a spus ca este foarte obosit. I-am oferit un ceai, dupa care mi-a spus ca este posibil ca aceasta demonstratie sa ia amploare si ca se va intampla ceva. Dupa care s-a dus la biroul lui Ion Coman si s-a culcat.”

TELEFONUL. Dupa ce a plecat de la Parcalabescu, ministrul Vasile Milea nu s-a culcat. Ofiteri de armata si securitate foarte bine informati au declarat pentru Jurnalul National ca generalul a pus mana pe telefon. Pe „firul rosu”. A luat legatura cu ministrul Apararii din Ungaria, Ferenc Karpatyi, si l-a intrebat daca pregateste o invazie in Romania.

Intre cei doi ministri ai Apararii era o legatura foarte stransa. Mama ministrului ungar al Apararii traia in Romania, intr-o localitate transilvaneana, iar generalul Vasile Milea ordonase unor medici militari, dar si altor ofiteri din zona sa o viziteze, sa-i duca medicamente si sa aiba grija sa nu-i lipseasca nimic.

In cursul acestei ultime convorbiri, Ferenc Karpatyi a raspuns ca nu pregateste o invazie, dar si-a luat masuri de precautie, avand in vedere evenimentele din Romania. Discutia pe „firul rosu” se facea intotdeauna autorizat. Dar generalul Milea nu a cerut avizul in acea noapte. Tehnologia era sovietica, iar centrala telefonica se afla la Kiev.

Se intelege, toate aceste convorbiri de „gradul 0” erau inregistrate de KGB. Bineinteles, pe teritoriul Romaniei erau „dublate” si de interceptarile Securitatii. Ceea ce nu s-a scris in nici un raport oficial este ca Milea a avut un prilej in care a dat in acea dimineata ochii numai cu Nicolae Ceausescu. Conducatorul statului avea asupra lui Milea ascendentul reabilitarii din 1964.

Ofiterii de armata si securitate amintiti mai sus ne-au spus ca dictatorul avea pe masa inregistrarea convorbirii dintre ministrul sau si ministrul ungur, convorbire pe care nu o autorizase. In toate aceste zile, Nicolae Ceausescu primise o avalansa de informatii despre agresiuni din strainatate asupra regimului sau.

Nemultumit pana atunci de modul in care ministrul Apararii indeplinise ordinele sale, comandantul suprem a vazut prin acea inregistrare tradarea lui Milea. Astfel s-ar fi putut explica in mintea lui Ceausescu ezitarile si amanarile cu care ministrul coordonase actiunile Armatei din acea perioada. In acea dimineata, Ceausescu i-ar fi spus lui Milea: „Rezolv-o sau o rezolvam noi!”.

„Am auzit moartea sotului meu”

Intr-un interviu acordat Jurnalului National, vaduva generalului Milea marturiseste ca sotul sau a fost impuscat in timp ce vorbea cu ea la telefon. La 22 decembrie, la ora 9:00, Nicoleta Milea, sotia generalului Milea, a primit acest telefon cel putin ciudat. „Eram la Predeal. Banuiesc ca era sotul meu, nu am auzit nici o voce in telefon.

El era cu siguranta, pentru ca il cunosteam dupa respiratie. Respira foarte greu. Eu tipam la telefon disperata, nu stiam ce se intampla. Am intrebat: „Val, tu esti?”. Apoi a fost un moment de liniste, pe urma o lupta si un zgomot de lovituri. Dupa care s-a auzit o impuscatura.

Pana la urma, cineva a preluat telefonul si mi-a spus: „Doamna, stati linistita, zgomotele si impuscatura s-au auzit din strada”. Si a inchis telefonul. N-am apucat sa spun nimic, eram socata. Si nici nu am recunoscut vocea aceea.

Am auzit moartea sotului meu la telefon.” Vaduva Milea mai spune ca sotul sau a fost inmormantat fara certificat de deces si ca medicul care a facut autopsia i-a spus ca inima a „fost doar atinsa si ca, daca se intervenea, putea fi salvat”. „Mi-a eliberat un document pe care scria: „Mort prin impuscare”. Nici asa, nici asa. Cred ca dupa zece ani o sa se spuna adevarul.

Subiectul e inca sensibil. Au fost multe declaratii ale medicilor care l-au consultat. Asta nu se spune si nu se ia in seama”, ne-a mai declarat Nicoleta Milea.

In acelasi interviu, aceasta marturiseste ca nu a primit niciodata carnetelele pe care generalul Milea le purta in veston, documente care contineau probabil secrete militare si care, pe parcursul audierii de martori, au fost trecute in posesia Nicoletei Milea.

GENERALUL. O alta declaratie incendiara surprinsa in interviul nostru este cea in care doamna Milea afirma ca, dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a intalnit cu unul dintre capitanii care s-au aflat in Comitetul Central la momentul impuscarii sotului sau.

„Mi-a spus ca nu poate sa-mi povesteasca ce s-a intamplat atunci, dar ca un general va plati pentru asta.” Doamna Milea a refuzat sa faca public numele acestui general. Dupa ce a trait o viata langa sotul sau, ea considera ca generalul nu era genul de om care sa se sinucida.

Prin redeschiderea dosarului, autoritatile ar putea afla cine este acest general si ce rol a avut el in moartea ministrului Apararii. De asemenea, ar putea sa fie identificat si cel care a sunat-o pe Nicoleta Milea in acea dimineata.

DOCUMENTUL. Sotia generalului Milea il acuza printr-un memoriu transmis redactiei pe generalul Victor Stanculescu de confiscarea unor documente importante care ar putea fi de folos procurorilor care instrumenteaza cazul fostului ministru al Apararii.

Nicoleta Milea cere public generalului Stanculescu sa spuna adevarul despre moartea sotului sau si sa puna la dispozitia procurorilor aceste documente. „Ii amintesc domnului general ca un document important mi-a fost confiscat de domnia-sa impreuna cu domnul procuror general al Romaniei dupa 1990, domnul Robu.

Cer public ca acest document sa fie trimis procurorilor care instrumenteaza cazul generalului de armata Milea.”

„Inima lui Val e intreaga, in sicriu”

In vara anului 1989, generalul Vasile Milea si-a petrecut concediul de odihna in comuna natala, Leresti, judetul Arges. „Ca niciodata, a trecut pe la toate rudele si prietenii pentru a-i revedea. Parca voia sa-si ia adio”, povesteau apropiatii generalului. Milea a tinut sa vorbeasca si cu preotul Sica Pahontu. L-a intrebat: „Parinte, pe mine unde o sa ma ingropi?”.

„Aici, in fata bisericii, unde este locul eroilor”, i-a raspuns preotul. „Dar eu nu sunt erou, parinte!”, a comentat generalul zambind. Si a plecat. Gheorghe Nitica, sustinut de sotia sa, nepoata generalului Vasile Milea, a reinnodat firul amintirilor, nespuse pana acum. „Tot in ’89 a venit aici (in comuna Leresti – n.r.), in concediu, si s-a dus pe la toate rudele.

Nu mai venise de multi ani ca sa stea atata. A trecut si pe la biserica, sa stea de vorba cu parintele Pahontu.”

INIMA. Parintele Sica Pahontu mai spunea: „La inmormantare au adus si inima generalului, intr-un borcan mare, cu formol. Borcanul cu inima a fost asezat in sicriu. Ne-am uitat curiosi la ea, sa vedem daca este lovita de glont. Era intacta. Nu vorbesc prostii, fac parte dintr-o familie de medici. Nevasta-mea e medic, fata mi-e medic. Inima era intacta.

Daca nu s-a evaporat formolul ala, poate fi vazuta, cum am vazut-o noi, si acum”.

ASASINAT? Gheorghe Nitica aduce noi date despre moartea Vasile Milea. „Un apropiat de-al unchiului Vasile (Milea – n.r.) l-a intrebat pe aghiotantul sau, pe capitanul Barbu: „Domnule, spune-ne si noua cum a murit generalul. Daca vrei sa ne spui, daca nu, nu ne suparam, dar nu ne minti si dumneata cum au facut ceilalti”.

Atunci, Barbu si-a scos pistolul din toc si a lovit cu patul in masa de mai multe ori. Buf, buf, buf. „Uite, asa a murit!”. Si nu a mai zis nimic. Noi, cand ne-am dus la Academia Militara, unde la 29 decembrie a avut loc ceremonialul, se cam terminase. Cosciugul era pus pe masa, cu capul spre iesire. Eu am intrat pe partea stanga a generalului Milea.

M-am uitat la capul lui si l-am vazut vanat in zona tamplei pana la ceafa. Atunci am zis tare: „Nenorocitii, l-au mai si chinuit”. Cineva care m-a auzit a zis: „Taci, domne, ca a murit demn”. Vanataia era una de lovitura, era profunda. De-abia dupa aia am facut legatura cu cele spuse de capitanul Barbu”, spune Gheorghe Nitica.

Acesta ne-a declarat ca, „inainte de a veni in concediu, Milea fusese in zona Moldovei, unde a vazut un TAB rusesc pe teritoriul Romaniei. Imediat l-a sunat pe Iulian Vlad. „Bai, ce cauta TAB-uri rusesti in Romania?”. I s-a raspuns ca probabil nu a recunoscut insemnele de pe TAB. S-a enervat. „Pai, tu ma inveti pe mine tehnica militara, ma?””, povesteste Gheorghe Nitica.

In acelasi context aflam ca, printr-un nepot de-al sau, generalului Milea i s-a transmis, cu putin timp inainte de Revolutie, ca ar fi bine pentru el sa se retraga din Armata. La randul lui, nepotul respectiv, Calin, a fost sfatuit, dupa moartea generalului, sa abandoneze Academia Militara. Tanarul s-a conformat, devenind in scurt timp avocat in Pitesti. A murit intr-un accident de masina…

MILITAR DE CARIERA. Generalul Vasile Milea era in decembrie 1989 ministru al Apararii Nationale, unul dintre cei mai puternici oameni ai momentului. Comandantul dur de care isi amintesc subordonatii a ajuns in fruntea ministerului dupa o cariera inceputa in 1947, ca elev al Scolii Militare de Ofiteri de Infanterie.

A fost numit ministru la 16 decembrie 1985, cu exact patru ani inainte sa izbucneasca revolta de la Timisoara.

INVATATOR. Cand a plecat la armata, era invatator suplinitor, dupa ce terminase Liceul Comercial „Mihai I”. S-a nascut in 1927, la Leresti, judetul Arges. In mai 1949 era deja sublocotenent intr-o armata ce copia cu forta „Armata Rosie Eliberatoare”. Pana la sfarsitul anului a fost deja avansat locotenent.

A urmat Academia Militara Generala, Facultatea Tancuri, cu calificativul „foarte bine” si diploma de merit. A devenit in 1952 locotenent-major si apoi capitan, maior in 1954, iar locotenent-colonel in 1956. La 30 decembrie 1962 a fost avansat la gradul de colonel, iar steaua de general-maior a capatat-o in 1964.

CUMPANA. Din biografia lui Vasile Milea, cea oficiala, lipseste ceva. Atat militari, cat si fosti ofiteri de Securitate sustin ca in 1964 Milea a trecut printr-un moment greu. A fost la un pas de a fi dat afara din Armata, pe cand comanda o unitate din Medgidia.

Controlul Financiar Intern gasise o deturnare de fonduri, pentru ca Vasile Milea a dat ordin sa se foloseasca niste bani pentru a se asfalta interiorul unitatii, aflata in noroaie pana-n gat. Ofiterii de Securitate chiar au gasit si legaturi mai mult decat suspecte intre santierul ad-hoc instituit in unitatea militara si folosirea soldatilor la munci in folosul unor nomenclaturisti.

Din aceasta cauza, Milea a fost trimis in fata Consiliului de judecata si, spun sursele citate, chiar a existat un raport de trecere a sa in rezerva. Dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu a preluat in 1965 puterea. La putin timp, Milea a fost reabilitat.

CONTROVERSAT. Din 1965, Milea a „renascut”, ajungand sa conduca Armata din Transilvania. A devenit general-locotenent la 23 august 1969 si a fost numit sef de stat major al Garzilor Patriotice din Romania. Dupa opt ani a mai primit o stea, cea de general-colonel.

Apoi, in 1980, Vasile Milea este cel care a preluat comanda Marelui Stat Major, functie din care avea sa fie facut ministru al Apararii in 1985. Ca ministru al Apararii, Milea a luat cateva masuri foarte contestate pe furis in cazarmi, precum aceea ca a redus norma de echipare cu 25% si a introdus sistemul detasarilor ofiterilor in economie.

Totusi, in „era Milea”, Armata Romana s-a deschis catre tarile NATO.

INTREBARI PENTRU PROCURORII MILITARI

Cine este raspunzator de lipsa cercetarii la fata locului?

Care este ora mortii generalului Vasile Milea?

Cine nu a spus adevarul dintre cei prezenti in acea zi la etajul 6 al Comitetului Central? Cine a coordonat la fata locului activitatile de dupa impuscarea ministrului Apararii?

Care sunt circumstantele exacte care au precedat momentul mortii ministrului Apararii?

Cine a preluat si a pastrat probele stranse in acea zi de martori? Unde se afla ele si, daca au disparut, in ce circumstante?

Care era pozitia exacta a pistolului? Dar cea a corpului generalului in momentul impuscarii? Era omeneste posibil ca Vasile Milea sa se fi impuscat in inima din pozitia in care statea?

Era posibil ca Vasile Milea sa fi fost impuscat de vreuna dintre persoanele prezente la etajul 6? Cine ar fi avut motivatie si interes pentru un asemenea gest?

Era posibil ca Vasile Milea sa fi fost impuscat dintr-o cladire invecinata?

(Miruna Pasa, Daniela Dumitrescu, Razvan Belciuganu Eugen Ciufu)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro