Vârsta potrivită pentru a deveni părinți. Când ticăie ceasul biologic, în funcție de sex

Deși, în general, se consideră că fereastra de oportunitate biologică pentru femeia care-și dorește să fie mamă este mai mică, nici aceea pentru tați nu este foarte mare. Amânarea vine cu un cost. Care nu se traduce doar în bani, ci în sănătatea nou-născutului.

Decizia de a avea sau a nu avea copii depinde de foarte mulți factori: de vârstă, de starea civilă, de nivelul de educație, de modelul cultural, etnic și religios, de starea de sănătate a femeii, dar și a bărbatului.

De departe, vârsta este cea mai importantă. Pentru că, un copil făcut la tinerețe nu doar că este mai sănătos, dar și părinții au mai multă răbdare de a-l crește și șansa de a-i fi mai apropiați.

Capacitate diminuată drastic după 37 de ani, la femei

Experții în fertilitate atrag atenția că, în cazul femeilor, de cele mai multe ori capacitatea de a aduce pe lume copii scade gradual după vârsta de 32 de ani și rapid după 37 de ani. Iar femeia trebuie să fie conștientă, informată și consiliată asupra acestui aspect, dacă își propune să devină mamă.

Odată cu depășirea pragului de 30 de ani nu doar că scade fertilitatea, dar există și riscul de a nu putea duce sarcina la termen sau de a aduce pe lume copii cu diverse afecțiuni.

Specialiștii Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca acele femei peste vârsta de 35 de ani să fie rapid evaluate și să primească tratament după 6 luni de încercări eșuate de a rămâne însărcinate, dacă există indicație clinică, pentru cele de 40 de ani și peste fiind nevoie de o evaluare și un tratament imediat.

Înaintarea în vârstă face ca numărul de ovocite din ovare să se diminueze în mod natural și progresiv. Spre deosebire de un bărbat care continuă să producă spermatozoizi toată viața, femeia se naște cu un număr limitat de ovule pe care le va avea în ovare de-a lungul vieții.

Și chiar dacă la naștere rezerva ovariană poate fi constituită dintr-un milion sau două milioane de ovocite, la vârsta pubertății aceasta scade la jumătate. La 37 de ani, femeia va mai avea doar 25.000 de ovocite în rezerva ovariană și doar 1.000 la vârsta de 51 de ani, vârsta media a menopauzei în SUA. Din întreaga rezervă ovariană a unei femei, doar circa 300 de ovocite vor ajunge la maturitate, fiind astfel eliberate dintr-un ovar. Restul vor trece printr-un proces biologic degenerativ numit atrezie care apare indiferent dacă femeia rămâne însărcinată, are menstruație, folosește metode contraceptive sau dimpotrivă, urmează tratament pentru infertilitate.

Odată cu depășirea vârstei de 30 de ani apar și modificări în concentrația unor hormoni în circulația sangvină. Astfel, crește nivelul hormonul foliculostimulant (FSH), necesar funcționării ovarelor și maturării foliculilor ovarieni. Totodată, scade nivelul hormonului anti-Mullerian (AMH), produs de celule din foliculii ovarieni – nivel care este utilizat ca reper pentru măsurarea rezervei ovariene a femeii – precum și a altui hormon produs de foliculii ovarieni și numit inhibina B.

Ce riscuri apar

Odată cu înaintarea în vârstă calitatea rezervei ovariene se diminuează, iar femeia poate dezvolta afecțiuni care pot afecta fertilitatea, precum fibroamele uterine sau endometrioză. De asemenea, cresc riscurile de a avea complicații în sarcină, mai ales la femeile către 40 de ani și peste. De exemplu, femeile care rămân însărcinate pot avea riscul de preeclampsie – sindrom asociat cu creșterea tensiunii arteriale și eliminarea proteinelor pin urină.

Studiile au arătat că mamele trecute de 35 de ani sunt mai expuse riscului de a aduce pe lume copii cu defecte genetice cum ar fi Trisomia 21 – Sindromul Down sau mongoloismul; Trisomia 13 – Sindromul Patau și Trisomia 18 – Sindromul Edwards.

Riscul de a avea o sarcină cu Sindrom Down crește de la una din 714 nașteri, la vârsta de 30 de ani și până la una din 294 la vârsta de 35 de ani și o naștere din 86 la vârsta de 40 de ani.

Riscurile de avort spontan și de nașterea a unui copil mort cresc și ele la gravidele după 35 de ani. De asemenea, sarcina multiplă este mai frecventă, pentru că, pe măsură ce ovarele îmbătrânesc, tind să elibereze mai mult de un ovul în fiecare lună. Tratamentele de fertilitate cresc și ele riscul de sarcini multiple. Deși sarcinile multiple pot fi sănătoase, există riscul de naștere prematură.

Nu în ultimul rând, femeilor de 40 de ani și peste care aduc pe lume copii li se recomandă inducerea nașterii în săptămâna 39 pentru a evita riscul aducerii pe lume a unui bebeluș mort. Dacă sarcina nu are complicații, nașterea poate avea loc pe cale vaginală, însă vârsta implică mai des nașterea prin cezariană.

Probleme de fertilitate la bărbați

Adesea, bărbații consideră că la ei vârsta lor nu contează la nașterea unui copil și că importantă este doar vârsta mamei. Cu toate acestea, chiar dacă un bărbat păstrează capacitatea de a produce spermă toată viața, numărul și calitatea spermatozoizilor scade odată cu înaintarea în vârstă.

Ca și la femei, și la bărbați materialul genetic inclus în produsul de concepție se deteriorează odată cu avansarea în vârstă. Numărul, forma și mobilitatea spermatozoizilor scad după vârsta de 35 de ani, potrivit parametrilor stabiliți de Organizația Mondială a Sănătății și există risc mai mare să apară defecte genetice.

Studiile au arătat că tații cu o „vârstă paternă avansată” pot avea mai multe riscuri în a avea copii cu tulburări neurologice. Un studiu realizat în 2010 a arătat că descendenții bărbaților de peste 40 de ani aveau un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta tulburare de spectru autist, comparativ cu populația generală.

Vârsta potrivită pentru bărbați

Calitatea spermei poate depinde de diverși factori care influențează șansele de fertilitate ale cuplului. Numărul redus de spermatozoizi – sub 15 milioane per mililitru – și capacitatea lor redusă de motilitate, diminuează practic șansele partenerei de a rămâne însărcinată.

Rezumând, fertilitatea maximă a unui bărbat este între 22 și 25 de ani, recomandarea fiind de a avea copii înainte de 35 de ani. După această vârstă, calitatea spermei scade, existând riscul mutațiilor genetice.

Mergând mai departe, dacă vârsta bărbatului este de peste 45 de ani, atunci riscurile ca partenera să sufere un un avort spontan sunt mult mai mari, indiferent de vârsta femeii.

Dacă există o vârstă întârziată pentru a deveni tată, nici prea devreme nu e prea bine. O cercetare publicată în Journal of Epidemiology & Community Health a constatat că a deveni tată înainte de vârsta de 25 de ani crește riscul de deces mai devreme în viață, comparativ cu cei care au amânat paternitatea până la 30-44 de ani. La acestea se adaugă și stresul psihologic și financiar care poate apărea odată cu nașterea unui copil, la o vârstă prea tânără, cînd nu ești pregătit pentru asta.

Decizia de a avea un copil este una dintre cele mai importante. Cei mai mulți care planifică aducerea pe lume a unui copil se gândesc mai întâi dacă-și pot permite financiar, dacă au jobul dorit, dacă sunt pregătiți emoțional să-și asume responsabilitatea. Toate aceste răspunsuri contează. Însă, un criteriu care nu poate fi schimbat este acela al vârstei. Iar fereastra de fertilitate, cu maximum de beneficii, este redusă pentru ambele sexe iar cuplurile care își doresc copii trebuie să țină cont de asta.

Sursa foto: Dreamstime.com