Nelu Tătaru a cerut "reevaluarea" cazului asistentei de 45 de ani din Botoșani trecută inițial ca deces din cauza COVID-19 și apoi retrasă de pe listă, pe motiv că se vindecase de infecție înainte de a muri

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a cerut marți „reevaluarea cazului 1178” de pe lista deceselor cauzate de coronavirus – Lenuța Buta, asistenta medicală în vârstă de 45 de ani din Botoșani care a murit sâmbătă. Lenuța Buta a fost trecută inițial de Institutul Național de Sănătate Publică și Grupul de comunicare strategică pe lista deceselor cauzate de coronavirus, apoi retrasă de pe listă, pe motiv că era vindecată de infecție și a avut două teste negative înainte de deces.

„Din primele informații, chiar dacă există două teste negative efectuate la interval de 24h, totuși persoana a suferit leziuni grave în urma infectării care au cauzat decesul. Ministrul Sănătății a solicitat astăzi Institutului Național de Sănătate Publică clarificări”, anunță Ministerul Sănătății.

• Bâlbâiala autorităților în cazul Lenuța Buta: Moartă din cauza coronavirusului, apoi vindecată

Asistenta medicală din Botoșani, în vârstă de 45 de ani, a fost trecută inițial pe lista deceselor cauzate de coronavirus. Grupul de comunicare strategică a anunțat-o inițial ca decesul nr. 1178 înregistrat în România și a precizat că femeia nu suferea de alte afecțiuni (comorbidități). Ulterior, Grupul de comunicare strategică a anunțat că „INSP a revenit și a înlocuit decesul 1178 deoarece cazul a fost declarat vindecat cu două teste negative – al doilea test negativ fiind ‘descoperit’ de DSP Botoșani după deces”.

Autoritățile au anunțat apoi că sunt „alte cauze” ale morții, fără a preciza însă care sunt acestea, în condițiile în care, la momentul decesului, spuneau că femeia nu suferea de alte afecțiuni.

• Posibilă explicație pentru cazul Lenuței Buta: Testul negativ poate indica doar lipsa contagiozității, nu vindecarea

O posibilă explicație privind cazul Lenuței Buta vine de la Adrian Wiener, medic coordonator al spitalului dedicat COVID-19 din Arad: „Date fiind cele două teste negative anterioare decesului, pacienta a fost declarată vindecată de COVID-19, iar decesul atribuit probabil altei cauze. Ce nu înțeleg birocrații DSP-urilor și ai ministerului este faptul că acele teste recoltate de pe mucoase în cazul în care nu identifică virusul confirmă doar că pacientul nu mai este contagios. Uneori acest fapt biologic se suprapune cu VINDECAREA, alteori NU; alteori boala COVID-19, prin efectele, uneori ireversibile asupra unor organe și sisteme evoluează, lasă sechele sau conduce la deces. În ciuda ‘negativării’. Negativarea implică absența contagiozității. Procesul de VINDECARE presupune revenirea la parametrii anteriori a funcțiilor organelor și sistemelor afectate; sau, în cazul sechelelor nici măcar la parametri anteriori ci la parametri stabili și compatibili cu externarea din spital și funcționarea autonomă.”

• Sindicat: Nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus

Sindicatul „Solidaritatea sanitară” din Botoşani a solicitat marți Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani să reanalizeze codul de deces al asistentei medicale Lenuța Buta.

Preşedintele Sindicatului „Solidaritatea sanitară” Botoșani, Daniel Bulboacă, s-a arătat revoltat de faptul că INSP a revenit şi a modificat, luni, cauza decesului în cazul asistentei Lenuţa Buta, „deoarece cazul a fost declarat vindecat cu două teste negative”.

El susţine că, atâta timp cât cadrul medical de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” a stat timp de o lună la terapie intensivă ca urmare a stării grave generate de contactarea COVID-19, nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus.

„Noi avem obligaţia, cel puţin morală, să îi facem dreptate colegei noastre. Vom face toate demersurile pentru a modifica reclasificarea cauzelor decesului, aşa cum este şi pe certificatul de deces. COVID-19 este una din cauzele decesului. Nici nu a avut perioada completă din momentul în care a avut ultimul test negativ până la vindecarea bolii, aşa cum este în definiţia din caz. În opinia noastră, nu ştiu cum au gândit autorităţile. Suntem revoltaţi. E puţin spus că suntem revoltaţi. Doar în ipoteza în care încearcă să nu plătească pensia de urmaş băiatului colegei noastre decedate”, a afirmat Bulboacă, citat de Agerpres.

La rândul său, şefa Secţiei de boli infecţioase din Botoșani, Valentina Morcov, susţine că este nedrept ca decesul asistentei de 46 de ani să fie pus pe seama altei boli decât coronavirus.

„Pacientul nu s-a externat la domiciliu vindecat şi a murit după aceea. A murit la câteva zile de la negativare, dar încă era internat în spital şi a murit din cauza afectării pulmonare în infecţia cu coronavirus”, a declarat Valentina Morcov.

Potrivit Legii 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, urmaşii personalului medical decedat în urma complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului; dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea; scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.

• Lenuța Buta lucra în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean din Botoşani

Lenuța Buta lucra în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean din Botoşani. Ea a fost confirmată cu infecție cu coronavirus pe data de 23 aprilie. Din cauză că starea sa de sănătate s-a înrăutăţit, asistenta a fost transferată ulterior la Iaşi şi internată la secţia Reanimare a Spitalului de Boli Infecţioase, unde, în pofida eforturilor medicilor, a decedat.

„A fost o internare lungă în Terapie Intensivă, de aproape două săptămâni, a urmat tratamentul cu Remdesivir, a avut două rezultate negative la testul pentru SARS-CoV-2. Nu avea comorbidităţi care să determine o atât de mare imunodepresie sau afectare anterioară încât să putem spune că a avut un teren la care să ne facă să ne gândim că ar putea prezenta o formă atât de gravă. Ea, de la început, a fost internată la Terapie Intensivă”, a declarat la Digi24 Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

De altfel, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Carmen Dorobăţ, susţine că decesul asistentei medicale din Botoşani confirmată iniţial cu COVID-19, dar ulterior vindecată, ar fi survenit pe fondul concentraţiei mari de viruşi din organism.

„Privind decesul asistentei medicale de 45 ani decedată cu două teste negative după tratament cu Remdesivir, rămân la părerea că urmările prezenţei virusului de natură distructivă tisulară sunt imposibil de remediat şi duc la deces. Aşa s-a întâmplat şi în cazul altor decese la vârste sub 65 de ani”, a declarat marți medicul Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, citată de News.ro.

Întrebată dacă există posibilitatea ca decesul asistentei să fi fost cauzat de concentraţia ridicată de viruşi din organism, medicul Carmen Dorobăţ a răspuns: „Nu există studii concrete, dar aşa se întâmplă în alte cazuri cu infecţii virale şi ca urmare este logic ca încărcătura virală mare să se coreleze cu aceste urmări”.