Covid-19: „Doza” primită de o persoană poate determina cât de bolnavă va fi; măștile pot fi de real ajutor sistemului imunitar

„Doza face otrava” este maxima atribuită lui Paracelsus, medicul-filosof elvețian de la începutul Renașterii. Înseamnă că orice substanță poate fi toxică dacă este administrată în concentrație suficient de mare. Chiar și prea multă apă vă poate elimina electroliții și deveni fatală.

Văzând coronavirusul prin această prismă – că „doza” de virus pe care o vei primi va face diferența între a fi asimptomatic, bolnav moderat sau suferind în stare critică – poate fi de ajutor când te gândești la protecția împotriva Covid-19 acum, când temperaturile scad și numărul de cazuri escaladează.

SARS-CoV-2 se comportă probabil ca celelalte virusuri

Conceptul că este necesară o anumită doză de patogen – un organism care provoacă boală – pentru a genera o infecție a fost demonstrat în cazul multor virusuri, ca virusul influenza, al varicelei și altele, explică Erin Bromage, conferențiar de biologie la University of Massachussetts, Dartmouth. „Dacă țintești un animal cu o doză suficient de mică, va fi capabil s-o suporte fără a se îmbolnăvi deloc. Dar la o doză mare de patogeni, o infecție se va instala și animalul va sucomba. Așa că doza devine cu adevărat importantă”.

Nu este necesar un anumit număr de particule virale pentru a infecta o celulă – doar cresc șansele ca una din acele particule să pătrundă în celulă și s-o infecteze, inițiind reacția în lanț.

O altă abordare este precum concepția: nu e nevoie de milioane de spermatozoizi ca să fecundeze un ou – e nevoie de numai unul, dar bărbații produc milioane pentru a spori șansele ca unul să ajungă la ou, să-i străpungă protecția și să-l fertilizeze.

O doză virală unică sau una eșalonată în timp

Există o altă dimensiune a dozei virale și are legătură cu timpul. Nu contează doar doza de virus primită la un moment dat, ci și suma dozelor virale într-o anumită perioadă de timp. „Unii oameni speculează pe această temă: de aceea sunt probabil mai vulnerabili șoferii de autobuz sau personalul din secțiile de urgență, de exemplu? Pentru că sunt expuși la doze mai mari, sau pentru că sunt într-un mediu unde sunt expuși mult timp și primesc o bandă mai largă?”, întreabă Bromage.

La jumătatea lui octombrie, Centrul american pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) a schimbat definiția „contactului apropiat” pentru a include scurte expuneri multiple care însumează 15 sau mai multe minute cu o persoană infectată.

Nu contează doar virusul, ci și gazda

„Pentru fiecare există o anumită doză periculoasă de virus”, spune Bromage. „Pentru cineva imunodeprimat, sau cineva stresat, o confruntare mai redusă cu virusul decât în cazul unei persoane în bună condiție poate duce la rezultate similare”.

Riscul de infectare depinde de fiziologia gazdei potențiale, ca și de obiceiurile și deprinderile sanitare personale cum sunt fumatul, dieta, activitatea fizică și somnul. Scenariul cel mai defavorabil constă dintr-o persoană vârstnică și bolnavă cu expuneri îndelungi și repetate. O persoană fragilă medical poate fi îmbolnăvită de o doză mică de virus; dimpotrivă, o persoană sănătoasă poate fi copleșită de o doză mare.

Un exemplu tragic este moartea tânărului și aparent sănătosului doctor Li Wenliang din Wuhan. Pe 30 decembrie 2019 el a sunat alarma după ce a văzut șapte cazuri de boală gen SARS printre pacienții din spital; patru zile mai târziu a fost acuzat de poliție de „perturbare gravă a ordinii sociale” și „răspândire de zvonuri online”. Puțin după ce și-a îngrijit pacienții în stări critice, Li a dezvoltat simptome de Covid-19; a murit la mai puțin de o lună. Nu avea decât 34 de ani.

Încă vorbim doar de șanse și probabilități. Evidențierea scenariului exact care duce la infectare este mult mai dificilă.

„Nu putem studia doza virală exactă care poate îmbolnăvi pe cineva deoarece ar fi în afara eticii”, spune dr. Monica Gandhi, medic de boli infecțioase și profesor la University of California, San Francisco (UCSF). Ar însemna să expună oameni la doze progresive de virus pentru a determina când apare infecția.

„Nu cred că vom ajunge de fapt să știm o valoare. Putem la animale – există modele pe dihor și hamster – unde cu cât dai mai mult cu atâta se îmbolnăvesc, este de ajutor și ne poate da o informație. Dar din nefericire nu vom ști la oameni cât trebuie”.

Doza virală și încărcătura virală

„E un dans interesant al celor două fețe ale unei monede între doza – ceea ce intră – și încărcătura virală – ceea ce rezultă”, spune Gandhi. Încărcătura virală este canitatea de virus din trupul unui om infectat; unele studii, nu toate, au arătat că cu cât mai bolnav este un pacient cu Covid-19, cu atât mai mare este încărcătura virală.

„Dacă iei o doză mai mică de virus, poți să o tratezi cu calm și să o izolezi. Ai o infecție asimptomatică și e mai puțin probabil să producă o încărcătură virală mare, așa că este corelată cu o boală mai ușoară”, spune ea. A observat că în locuri în care s-a adoptat purtarea universală a măștii – ca un vas de croazieră argentinian și mai multe fabrici de procesare a hranei din SUA – rata infecțiilor asimptomatice, de peste 80%, a fost peste dublul celei generale de 40% pe care a estimat-o CDC. Masca pare a reduce doza, filtrând unele din particulele virale.

Legătura dintre măști și vaccinuri

Există, totuși, un alt fascinant și important mod de a gândi despre dozarea virusului. Dacă doza este suficient de mică, poate să nu cauzeze boala, dar și să genereze un răspuns imunitar similar cu un vaccin. Este un concept remarcabil și de importanță critică.

De fapt, Gandhi și coautorul, dr. George Rutherford de la departamentul de epidemiologie și biostatistici de la UCSF, au publicat în septembrie un articol pe această temă în New England Journal of Medicine susținând argumentul că purtând o mască, o persoană expusă ar primi o doză mai mică de virus decât fără mască – prevenind boala, dar declanșând răspunsul sistemului imunitar al organismului.

În articol, ei au făcut comparația cu „varicelizarea”, cum a fost numit un proces similar când oameni au fost expuși deliberat la mici doze de virus de la o persoană bolnavă cu scopul de crea imunitate. S-a întâmplat înainte de introducerea vaccinului. „Le-am dat un pic de virus și au fost un pic bolnavi și apoi au dezvoltat răspuns imunitar – și a funcționat perfect”.

Aceasta ar putea explica și de ce unii oameni nu prezintă niciodată simptome de Covid-19, dar au totuși anticorpi împotriva virusului. Dar va fi nevoie de mai multe cercetări care să confirme.

Din cauză că oamenii nu pot controla nici dacă și cu atât mai puțin cât primesc dintr-o doză virală, Gandhi a reiterat ceea ce au spus aproape toți experții sanitari că ar trebui să facem ca să fim cât mai în siguranță: să menținem distanțarea fizică față de cei din afara căminului, să alegem spațiile exterioare și nu pe cele interioare, să avem o bună igienă a mâinilor și – vă rugăm – masca sus! (2 noiembrie, CNN)