Institutul de Sănătate Publică: Tulpina britanică, probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul țării / 546 de cazuri de COVID-19 cu noile tulpini ale virusului

Circulația variantei britanice a SARS-CoV-2 a fost demonstrată deja pentru 71,4% din județele țării și există o probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul României, potrivit unei analize a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Până în 21 martie, inclusiv, în România au fost confirmate 546 de cazuri de COVID-19 cu variantele britanică, braziliană și sud-africană. Dintre acestea, 542 sunt îmbolnăviri cu tulpina din Marea Britanie.

• Consultă aici analiza INSP

Concluziile analizei INSP:

• Circulația variantei britanice a SARS-CoV-2 a fost demonstrată deja pentru 71,4% din județele țării și există o probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul României.
• Sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvențiate.
• Este esențială comunicarea rezultatelor la DSP și INSP-CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigațiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice și a instituirii măsurilor necesare față de cazuri și contacți, având în vedere transmisibilitatea crescută a celor trei variante și, conform evidențelor sosite din Marea Britanie referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează.

Potrivit INSP, în acest an au fost comunicate CNSCBT 1.034 de secvențieri finalizate în săptămânile 53/2020-11/2021, respectiv până la data de 21 martie inclusiv, dintre care 546 au fost confirmate cu VOC (”variants of concern” – variante care determină îngrijorare):

• 542 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7),
• 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351)
• 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1).

Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 52,8%.

Distribuția cazurilor confirmate cu cele trei tulpini:

• Varianta britanică – Argeș (2), București (258), Bihor (11), Brăila (1), Botoșani (5), Brașov (8), Caraș-Severin (4), Cluj (22), Constanța (9), Covasna (18), Dâmbovița (10), Dolj (2), Galați (6), Giurgiu (3), Gorj (6), Hunedoara (3), Iași (16), Ilfov (29), Mureș (3), Neamț (6), Olt (1), Prahova (3), Sibiu (4), Suceava (22), Teleorman (2), Timiș (72), Tulcea (1), Vâlcea (4), Vrancea (2), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6);
• Varianta sud-africană – Argeș (1), București (1);
• Varianta braziliană – București (2)

Reprezentanții INSP spun că faptul că pentru 30 dintre județe (71,4%), provenind din toate regiunile țării, există evidențe de transmitere a variantei britanice denotă o răspândire extinsă. În plus, această distribuție reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea județelor, și nu distribuția reală a cazurilor, care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă, conform INSP.

Distribuția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor confirmate cu varianta varianta britanică

• Cele mai multe cazuri confirmate cu varianta britanică s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani. Majoritatea cazurilor (87,5%) au avut vârsta de peste 25 de ani.
• Au fost înregistrate 3 cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menționată apartanența la focare familiale de COVID-19. Pentru al treilea caz nu a fost menționată nicio legătură epidemiologică.
• Conform INSP, se observă un număr mai mare de cazuri la bărbații cu vârsta între 45-54 de ani, respectiv la femei din categoriile de vârstă 35-44 de ani și 45-54 ani.

65% din cazuri, fără legătură epidemiologică identificată

• În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București (DSP) nu au menționat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 352 de cazuri (65% ).
• Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost menționată pentru numai 5 cazuri (0,9%). Pentru 4 cazuri a fost menționat istoric de călătorie în alte țări.
• 145 de cazuri (27%) au avut contact cu caz confirmat cu noua variantă B.1.1.7 și/sau au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate.
• Șase cazuri (1%) au fost încadrate ca infecții asociate asistenței medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul.
• De la 30 de cazuri (6%) nu au putut fi obținute informații din cauza refuzului, respectiv a imposibilității contactării telefonice a persoanei.

Decese

• Până acum au fost înregistrate 16 decese la persoane infectate cu tulpina britanică a virusului, provenind din București (3), Bihor (1), Constanța (1), Covasna (1), Dâmbovița (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Timiș (2), Vâlcea (1), Vaslui (1), Vrancea (1). Este vorba despre 6 femei și 9 bărbați.
• Distribuția deceselor după luna calendaristică în care a avut loc decesul a fost următoarea: ianuarie (1), februarie (5), martie (10).
• Mediana vârstei a fost de 76 de ani, media de 75, modul de 63, minima de 50, iar maxima de 91 de ani.
• Douăsprezece dintre cazurile decedate (75%) avuseseră condiții medicale pre-existente, iar pentru alte 4 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta de peste 70 de ani la 3 dintre ele reprezintă prin ea însăși un factor de risc pentru severitatea bolii.
• O singură persoană din cele decedate fusese vaccinată anti-COVID-19, cu 2 doze. Este vorba despre o femeie în vârstă de 88 de ani, având condiții medicale preexistente multiple, care foarte probabil nu a reușit să își formeze titrul de anticorpi necesar evitării unei forme severe a bolii, conform INSP.

40 din cele 546 de persoane erau vaccinate

INSP mai spune că 40 din cele 546 de persoane infectate cu noile tulpini fuseseră vaccinate cu una sau două doze de vaccin anti-COVID-19:

• 36 cu vaccin Comirnaty (Pfizer BioNTech): 13 cu o doză; 23 cu 2 doze;
• 4 cu vaccin AstraZeneca: toate cu o doză

La 21 dintre cele 23 cazuri vaccinate cu 2 doze de vaccin, toate cu Pfizer BioNTech, intervalul între data vaccinării cu doza a doua și data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a cazului a avut o mediană de 30 de zile, o medie de 29, minima de 6, iar maxima de 48 de zile. Așadar, cu excepția a 2 cazuri, a existat un interval mai mare de 10 zile necesar pentru dobândirea unei imunități post-vaccinale suficiente. Posibile explicații sunt apartenența la grupa așa-numiților ”non-responders” – persoane care nu răspund la vaccinuri, în general; proporția de 5% de lipsă de eficacitate a vaccinului; eficacitatea mai mică a vaccinului față de varianta B 1.1.7, ipoteză care în acest moment nu este domonstrată științific. La 2 cazuri data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a precedat data administrării celei de a doua doze de vaccin.