Sari direct la conținut

Interviu Ana Blandiana:​ Am ramas in Romania pentru ca mi-a fost teama ca nu mai pot sa scriu, simteam ca nu pot scrie decat acasa/ Miscarea 'Rezist' are de partea ei intreaga intelectualitate, nici nu s-ar putea altfel

HotNews.ro

Ziua de miercuri, dedicata la nivel mondial Poeziei (World Poetry Day) a fost marcata la Roma printr-un eveniment de exceptie: o intalnire cu 15 poeti din tot atatea tari, care si-au lasat amprenta in literatura contemporana. Romania a fost reprezentata de poeta Ana Blandiana, care a citit cateva din operele sale in limba romana, acompaniata de muzica interpretata de studentii Conservatorului din Roma. Evenimentul se desfasoara sub patronajul Comisiei Nationale Italiene pentru UNESCO, al Reprezentantei Comisiei Europene in Italia si se bucura de colaborarea cu prestigioase institutii culturale din Peninsula.

Am intalnit-o pe Ana Blandiana cu o zi inainte, pe 20 martie, la Universitatea „La Sapienza” din Roma. A fost invitata la o intalnire cu studentii, insotita de traducatorul sau, profesorul Bruno Mazzoni. Aula in care s-a desfasurat intalnirea a fost arhiplina: multi studenti au stat timp de doua ore pe jos sau in picioare, ascultand-o pe Ana Blandiana, luand notite sau inregistrand evenimentul.

La sfarsitul intalnirii, Ana Blandiana a oferit autografe pe volumul „L’orologio senza ore” (Orologiul fara ore), a zambit tuturor celor care ii cereau sa faca o fotografie impreuna cu ea, a vorbit in italiana cu studentii italieni si in limba materna cu studenti nascuti in Romania sau stabiliti la Roma, impreuna cu parintii.

Apoi, cu aceeasi nedezmintita empatie cu care a recitat in fata studentilor, ne-a acordat un interviu.

Hotnews.ro: Pseudonimul „Blandiana”, vine de la numele unui castru roman, ale carui ruine se afla in satul natal al mamei dumneavoastra. Cum va simtiti la Roma, in Italia, centrul latinitatii?

Ana Blandiana: Am fost de zeci de ori la Roma, in Italia; pentru mine, cunoasterea Italiei a facut mai mult decat studiile la Facultatea de Filologie. Cred ca m-am format, pe de o parte invatand literatura, filologie si pe de alta parte descoperind Italia, din santier arheologic in santier arheologic, din muzeu in muzeu. Cu fiecare ocazie, vin aici nu placere. De exemplu, in luna mai voi veni, fie si pentru o zi, la Targul de carte de la Torino, sosind din Columbia, unde particip la un alt eveniment. Iar dupa doar o zi trebuie sa fiu la Universitatea de la Alba Iulia! Dar fac aceasta doar pentru a ramane, macar o zi, in Italia!

Hotnews.ro: Veniti de la Targul de carte de la Leipzig, unde Romania a fost invitata de onoare, iar scriitorii romani au fost in atentia presei germane. Simtiti cateodata o responsabilitate, acea a reprezenta Romania la nivel international, cand pe alte planuri nu avem o imagine atat de buna?

Ana Blandiana: Cred ca problema noastra e ca sunt doua imagini care nu au aproape nicio legatura una cu alta. Exista o imagine pe care o da lumea politica, si care este mizerabila si, pe de alta parte, exista imaginea data de oamenii de cultura, arta si literatura, imagine care are efectiv succes. In acest sens, un rol enorm il are infiintarea, in urma cu circa 15 ani, a Institutului Cultural Roman, in forma gandita de H.R. Patapievici si care a continuat si dupa ce nu a mai fost el la conducere.

Hotnews.ro: Care a fost, in timp, raportul cu cititorii dumneavoastra? Inainte de 1989, aveati un feed back de ei, ca inteleg adevarurile ascunse in ceea ce scriati. Simteati ca va sustin?

Ana Blandiana: Raspunsul este absolut ferm, da! Intotdeauna am simtit ca nu sunt singura. De asta cred ca nici nu mi-am pus niciodata problema sa plec, multi ma intrebau de ce raman. Am ramas pentru ca mi-a fost teama ca nu mai pot sa scriu, simteam ca nu pot scrie decat acasa. Nu ma gandeam ca si in strainatate sa gasesc un punct de sprijin! Am inceput sa fiu tradusa chiar in perioada in care eram interzisa, inainte de 1989 si asa m-am simtit sprijinita chiar si din alte tari: Spania, Italia, Germania, Anglia.

Hotnews.ro: Care a fost dimensiunea fenomenului dizidentei inainte de 1989? Cati erau adevaratii dizidenti, in literatura?

Ana Blandiana: Termenul acesta este extrem de ambiguu, in sensul ca dizident inseamna ca nu mai esti ceva ce ai fost. In acest sens, in Romania nu a existat dizidenta, pentru ca adevaratii oameni de cultura nu au fost comunisti. Ar fi trebuit sa fie mai intai comunisti, ca sa devina dizidenti. Deci, rezistenta este altceva, spre exemplu doamna Cornea, Goma, ei eu rezistat.

Hotnews.ro: Deci dumneavoastra nu ati fost dizidenta?

Ana Blandiana: Nu, eu nu am fost membru de partid, deci nu aveam cum sa fiu dizidenta. Am ramas eu insami, nu m-am lasat transformata : aceasta cred ca se numeste rezistenta. Lumea occidentala era, sau este in continuare, mai de stanga, mai stangista ; a preferat intotdeauna sa-i priveasca pe dizidenti ca si cand comunismul ar fi fost infrant tot de cei care au fost comunisti, ceea ce nu e adevarat.

Hotnews.ro: Pentru ca vorbim de rezistenta, la Leipzig dumneavoastra si alti intelectuali de marca romani, ati pus o insigna ‘Rezist’. E o continuare a rezistentei in Romania ?

Ana Blandiana: A venit o tanara din Elvetia cu aceste insigne si o buna parte din scriitori si le-au pus cu mandrie in piept. De altfel, acesta este adevarul. Miscarea ‘Rezist’ are de partea ei intreaga intelectualitate, nici nu s-ar putea altfel. Pentru ca, nu e vorba acum doar de a te opune politic : ci de a te opune moral si de a te opune prostiei, pana la urma. Pentru ca prima grozavie e ca avem un prim ministru care e neprofesionista, ti-e rusine ca este acolo si ca te reprezinta.

Hotnews.ro: Imaginea Romaniei in afara, am vazut ca este facuta si de intelectuali, si de romanii de rand, care au plecat din tara si muncesc cinstit acolo unde au ales sa traiasca …

Ana Blandiana: Da, eu cred ca, intr-adevar, fiecare om care traieste in strainatate poate sa contribuie la imaginea tarii.

Hotnews.ro: Cum ati descrie literatura romaneasca contemporana?

Ana Blandiana: Faptul uluitor este ca, in lumea de azi, desi nu se mai pune problema ca, devenind scriitor, ai putea trai din aceasta, sau sa faci cariera in vreun fel, exista foarte multi tineri care continua sa scrie. Este un lucru absolut minunat si cred ca e, intr-o masura mai mare, in Romania si in Republica Moldova.

Cred ca Alecsandri avea dreptate cand spunea ca romanii s-au nascut poeti. In orice caz, exista, la aceasta ora o poezie romaneasca, a celor care au debutat dupa anul 2000, de calitate, asa cum exista in anii 60, 80, 90, cu fiecare generatie.

Hotnews.ro: O femeie, o scriitoare, intampina mai multe dificultati in a gasi timpul, concentrarea de a scrie, in ziua de azi?

Ana Blandiana: Nu, nu cred. Daca are vreo legatura cu destinul meu literar faptul ca sunt femeie? Singura observatie pe care pot sa o fac este ca am avut un mare noroc ca am intrat in lumea literara deja casatorita. Cred ca mi-ar fi fost mai greu altfel, as fi fost in permanenta „agatata”, presata. In timp ce, asa, ne-au acceptat impreuna si nu am avut probleme, nici pro, nici contra. Am avut insa dificultati de alta natura¬

Hotnews.ro: Care sunt planurile de viitor, la ce carti lucrati?

Ana Blandiana: Scriu acum la doua carti : prima e un fel de continuare a ‘Falsului Tratat de manipulare’, este un fel de eseu despre lumea prin care am trecut, exemplificat cu intamplari din strainatate, de data aceasta. Nu imi povestesc viata in strainatate, ci am ales intamplari care caracterizeaza lumea de azi, o scot in evidenta.

Cealalta este un volum de versuri, pe care o sa-l dau probabil la toamna la tiparit, pe care l-am scris nu numai fara sa-l planific, dar aproape fara sa vreau, dupa moartea sotului meu, care s-a intamplat acum un an si ceva. Pur si simplu am scris, (ne spune cu emotie in glas) sa zicem, un volum de dragoste si moarte.

Hotnews.ro: Mai e dragoste dupa moarte ?

Ana Blandiana: Da, mai e dragoste. Si mai e si viata dupa moarte.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro